Autor: Mioara BACIU/UZPR
Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, consfințește data de 1 decembrie drept zi națională și sărbătoare publică în România, zi în care, se celebrează unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu Regatul României (condus de către regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen sau Întregitorul, în perioada 10 octombrie 1914-20 iulie 1927). La această dată, Marea Adunare de la Alba Iulia a votat UNIREA în unanimitate, aceasta materializându-se în Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România.
Au existat însă și momente premergătoare acestui act măreț, precum revenirea la patria-mamă a Basarabiei la 27 martie 1918 si apoi a Bucovinei, la 28 noiembrie 1918. Pentru că Basarabia a fost aparținut Imperiului Țarist începând cu anul 1812, în urma Tratatului de la București, iar Bucovina a fost anexata de Imperiul Habsburgic din anul 1774.
În contextul unui cadru internațional favorabil, la finele primului război mondial, cele două ținuturi românesti s-au unit cu România (chiar dacă nu pentru totdeauna), ca mai apoi, la 1 decembrie 1918, și Transilvania, Crişana şi Maramureşul să facă același lucru, desăvarsind astfel Unirea cea mare, menținându-și totodată, autonomia locală, pe baze democratice, cu respectarea egalității între naţionalităţi şi religii.
Guvernul României condus de Iuliu Maniu ratifică Marea Unire în 11 decembrie, iar regele Ferdinand promulgă decretul de sancţionare a unirii, inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei.
În data de 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului Basarabiei și Bucovinei, cu România.
Urmare semnării în data de 10 septembrie 1919 a Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria, unirea Bucovinei cu România s-a bucurat de recunoaștere internațională.
Tratatul de pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria a avut drept efect recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Prin incheierea Tratatului de la Paris, pe 28 octombrie 1920, încheiat între România şi Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia) a avut drept scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia, însă tratatul nu a intrat în vigoare întrucât Japonia nu l-a ratificat. Nici Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire.
După încheierea celui de-al doilea război mondial au rămas României doar Transilvania și Bucovina. URSS a anexat Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, iar Bulgaria a ocupat Cadrilaterul.
După ce, o perioadă de timp, ziua de 10 mai (1866-1947), respectiv, 23 august (1948-1989) a fost ziua națională a Romaniei, începând cu anul 1990, ziua de 1 decembrie devine sărbătoarea națională a românilor.
La 1 decembrie a fiecărui an ne re/amintim că avem o țară frumoasă și liberă, ne cinstim eroii care ne-au lăsat-o liberă, ne bucurăm că putem trăi într-o țară liberă! Oare e suficient doar să trăim într-o țară neasemuit de frumoasă, autonomă și independentă?
La mulți ani românilor, oriunde v-ați afla!