Autor: Maria Radu Novac
Maria Radu Novac: Bună ziua, Maria. Ce ne poți spune despre tine?
Maria Cioica: Buna ziua. O scurtă autobiografie. M-am născut în anul 1951 într-o zi de mare praznic, adică a doua zi de Crăciun. În anul 1969 am absolvit GSPT din Constanța. Mi-am petrecut jumătate din viață în Deva cu familia mea. În anul 2002 m-am retras la țară în satul meu din județul Cluj, pentru că am simțit că mă cheamă locul în care m-am născut. Am avut de mică o dragoste de pământ, gradină, pomi, flori animale și tot ce poate avea un om într-o gospodărie !
M. R. N.: Una din preocupările tale este prepararea conservelor, sucuri, dulcețuri, compoturi…
M.C.: Din dragostea de grădinărit și multă muncă făcută cu drag, am avut bucuria de avea roade foarte frumoase, pe care le-am procesat, le-am conservat și acuma mă bucur de roadele muncii mele. O parte din conserve sunt aliniate pe rafturi și își așteaptă rândul la consum. Nu cumpăr niciodată din magazin pentru că mă gospodăresc în așa fel să am
M.R.N.: Ai făcut sucuri. Cum îl pregătești?
M.C.: Am făcut tot felul de sucuri și siropuri începând de la cel de căpșuni, brad, coacăze, aronia,vișine, piersici… Toate sunt foarte bune, dar cel mai indicat și care nu trebuie să lipsească din beci este siropul de brad, care se folosește în caz de răceală, tuse, viroze…
M.R.N.: Pentru cititoarele noastre, te rugăm să ne spui cum pregătești tu siropul de brad.
M.C.: Pentru siropul de brad adun mugurii când sunt de 3-4 cm, îi spăl, apoi îi las să se scurgă de apa și îi așez în borcanul de 5 l sau depinde de cantitate. Îi așez un rând de muguri de 3 cm, un rând de zahar de 1-2 cm și tot așa până se umple borcanul. Borcanul îl țin pe terasă unde să aibă soare dimineața și încet încet zaharul se to-pește, îl strecor și astfel rezultă siropul crud. Mugurii care rămân îi pun în oală, îi acopăr cu apă și îi pun la fiert. Lichidul rezultat îl măsor și pun zahar 1/1 și îl pun la fiert până se leagă siropul. Astfel rezultă siropul de brad fiert!
M.R.N.: Care e deosebirea între gem, dulceață și peltea. Cum obții pelteaua?
M.C.: Diferența dintre gem și dulceață este textura, metoda de preparare și cantitatea de zahar. Pelteaua se face din cotoare de gutui, coji și sâmburi. Pe lângă dulceață, gem și peltea am mai făcut și magiun, care se face din prune bine coapte și fără nici un pic de zahar, dar necesită un timp mai mare de fierbere!
M.R.N.: Ai pus murături… și conserve de legume… de toate felurile. Vorbeste-ne despre metodele tale de conservare a legumelor.
M.C.: Cel mai important lucru la conservare este în primul rând igiena vaselor în care le pregătesc, metoda de conservare și fiecare legumă are metoda ei. Unele necesită o cantitate mai mare de sare și hrean, care sunt conservanți naturali. Îmi place foarte mult să pun pentru ciorbe roșii, ardei, morcov, pătrunjel, telina rădăcină și frunze și toate în stare crudă, nefierte. Acestea necesită o cantitate mai mare de sare și asta le ține și le pot păstra și doi ani !
M.R.N.: Știu ca îndrăgești și păsările? Ce animale mai ai?
M.C.: Păsările mele de curte sunt găini și rațe. Am trei rase de rațe toate fiind de interes, dar cele mai interesante sunt rațele indiene, care se mai numesc și rațe alergătoare sau mâncătoare le melci limacși. Mai am rațe de talie mare, rațe Rouen și rațe leșești!
M.R.N.: Și la urmă te rugam sa ne dai rețete… o rețetă pentru prăjitură cu mere…
M.C.: La această prăjitură am pus felii de mere incorporate !
