21 MAI – SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA

Spread the love

Loading

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Autor: Mioara BACIU

Creștinii ortodocși aniversează pe 21 mai pe Sfinții Constantin și Elena. Dar câți dintre noi știu cine au fost Constantin și Elena?

Sfântul Constantin cel Mare, pe numele sau Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus a fost un împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306 .

Reprezentativă în lupta sa pentru libertatea creștinismului a fost experiența acestuia cu divinitatea, când, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „prin acest semn vei învinge”, cu puțin timp înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu (ne informează istoricii bisericești Eusebiu de Cezareea și Lactantiu).

De asemenea, noaptea i s-a arătat în vis Mântuitorul, care i-a cerut să pună pe steagurile armatei sale crucea creştină, care să-i fie semn protector în lupte.

Conform Inscripţiei de pe Arcul lui Constantin din Roma (care se mai păstrează și în zilele noastre), Constantin mărturisește că a câştigat lupta de la Pons Milvius „prin inspiraţie divină”.

Unul dintre marile merite ale lui Constatntin este acela că, în baza Edictului de la Milano pe care l-a emis în ianuarie 313, creștinismul devine “religie permisă”, alături de alte religii existente în imperiu la acea dată, susțînând creștinismul prin următoarele acte și fapte: înlătura pedepsele contra creștinismului prevăzute de legea penală, îmbunătăţeşte condițiile în închisori, acordă episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi pe sclavi în biserici, protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.

Cel care a declarat în anul 321 duminica drept “zi de odihnă” este tot Constantin cel Mare. Asta o fi rău, o fi bine?  Mai degrabă, nu… Pentru că, în biblie (cartea sfânta), se vorbește că “atunci când se lumina de prima zi a săptămânii (duminică)”  a înviat Domnul nostru Isus Hristos. În mod logic, dacă duminică este prima zi a săptămânii, înseamnă că ziua a șaptea în care Domnul s-a odihnit și a lăsat ca și noi să ne odihnim este sâmbătă (“sabatul”). Avea oare cineva dreptul să modifice “ziua de odihnă”?

Consider că acest fapt este un motiv de reflecție și de dezbatere pentru creștini. Tare mult m-aș bucura să reușesc să înțeleg fenomenul schimbării zilei de odihnă în mod corespunzător, cu argumente legale, creștine, istorice.

Merite incontestabile ale împăratului Constantin cel Mare le reprezintă și faptul că acesta a sprijinit repararea bisericilor, a ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc., construind și o nouă capitală la Constantinopol, astazi Istanbul (pe care a fost inaugurat-o la 11 mai 330) și care, timp de o mie de ani va fi capitală creştină a Imperiului Roman, unde a construit numeroase lăcăşuri de cult, dintre care amintim Biserica Sfinţilor Apostoli.

Tot în categoria meritelor se încadrează și faptul că, în cadrul Sinodului I Ecumenic de la Niceea din anul 325, Constantin a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului, potrivit căreia acesta este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul credinţei sau Crezul)

În Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, Sfântul Constantin cel Mare a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, pe care el a ctitorit-o.

Cine a fost Elena

Despre Elena, unele dintre izvoarele (legendele) spun că această ar fi fost, fiica regelui Coel, care a fost căsătorită cu Constantius Chlorus I, în vederea evitării războaielor dintre britanici şi Roma, iar Constantin, fiul acestora, viitorul împărat român, care, urmare ascensiunii lui, a contribuit la creșterea importanței prezenței/domniei Elenei la curtea imperială.

Așa cum precizează istoricul Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313, fiind o creştină foarte evlavioasă, contribuind la ridicarea a numeroase lăcăşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi a altor 18 lăcăşuri de cult.

Despre Sfânta Elena se spune că mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, fiind înălțată apoi solemn de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326, pentru a fi văzută de poporul creștin.

În anul 327, Sfânta Împărăteasă a decedat la Roma.

Tradiţii şi obiceiuri de ziua sfinţilor Constantin şi Elena

Există obiceiuri şi superstiții În România referitoare la ziua de 21 mai. Se crede astfel că nu trebuie muncit pământul în această zi, pentru că va fi invadat de păsări dăunătoare, fiind ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare, iar păstorii decid cine va fi baci, unde se vor înființa stânele şi cine le va păzi.

Tot în această zi, pentru a alunga duhurile rele și necurate, femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă, iar un membru al familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine, pentru a atrage sănătatea și bunăstarea.

Dincolo de tradiții și obiceiuri, perioada de domnie a împăratului Constantin și a mamei sale Elena au adus beneficii dezvoltării creștinismului! Rămâne totuși, pentru mine, dilema zilei de odihnă!

 

 

Tagged: