SATUL SUFLETULUI ROMÂNESC

Autor: Mia Maria ROGOBETE

Așezat pe marginile unei ape cântătoare, limpede ca un cristal, pe nume Cerna, cu Iorgovanul în ochi și păduri buchet de fețe tinere, izvoare purtate în brațe timp, câmpii aruncate în veșnicie, localitatea Topleț, locul unde m-am născut, este alcătuită din două sate: satul Topleț și satul Bârza. Această comună este una dintre cele mai frumoase comune din țară, farmecul ei își deschide aripile încă de la intrare, fie că veniți de la Orșova, fie că veniți de la Herculane, clipocitul Cernei dă un semnal spunând: „Ai intrat în poiana unui paradis, ai grijă să admiri tot ce îți iese în cale, drumul îți este luminat de ochii Sfinxului Bănățean-Toplicean, străjerul celor două sate.”
Aici, fiecare anotimp oferă cadouri, astfel că Regina Albă îi trimite Toplețului așternuturi de pat pufoase, cu litere de argint și miros de iarbă adormită, cu raze de soare timide, poezii cu rimă înghețată, iubire ghețar;
Prințesa Verde oferă parfumuri florale, cântece și jocuri populare, mii de spectacole în văzduh, respirația ei învelită în coji de copaci bărbați aduce prospețime în inimi; Mama Regină a Nopții trimite tablouri pictate de mâini iscusite, îngeri jucăuși, bucăți înfierbântate de viață, zile încărcate cu dorințe și începuturi, aceasta ne trimite în fiecare clipă pe culmile extazului uitând de ființa noastră fragilă, peste tot iubire…
Stăpâna Anotimpurilor* Acaju* împachetează cele mai multe cadouri, golește pământul pregătindu-l de intrarea în iarnă, această femeie frunză ne oferă răspunsurile trecutului, bucuriile prezentului, speranțele viitorului într-un coș imens printre roadele pământului. Nebună după haine, Acaju apare în fiecare zi în zeci de culori pentru a nuanța lumea în care își exprimă sentimentele. Rodnică, cicălitoare, rebelă, Acaju pune oamenii în mișcare, umple beciurile, podurile, deschide porțile Divinității.
Toplețul este comuna unde oamenii se îndrăgostesc de mai multe ori, aici au trăit sau trăiesc persoane speciale care și-au schimbat într -un fel sau altul cursul vieții, oameni care s-au născut în acest loc au plecat spre ceva și au reușit să lase multe în urma lor, eu le numesc persoane speciale, fiecare dintre noi purtăm în suflet măcar o asemenea persoană.
Bunătatea, loialitatea, încrederea, dragostea acestora m-au făcut să cred că port în mine o luncă cu maci. Mereu vie, comuna Topleț îl întâmpină pe Dumnezeu în fiecare dimineață, zâmbetul ei este muntele, sau pădurea, sau un vis împlinit!

” Bârza: Izvoare istorice scrise despre primele așezări omenești, nu sunt. -Prima așezare a satului, „Satul bătrân” despre care se vorbește și astăzi, a fost lângă izvorul pârâului Bârza, la 800 m distanță de satul actual. – Cele cca 25 de familii din „Satul bătrân” se ocupau cu păstoritul, în împrejurime nefiind terenuri fertile.
Primii locuitori s-ar fi așezat aci, spre a fi feriți din calea turcilor, care aveau drum deschis pe Valea Cernei spre Poarta Orientală. – Probabil când numărul familiilor s-a mărit și când năvălirile turcești au mai încetat, vechii localnici s-au retras pe malul stâng al râului Cerna și în dreapta pârâului Bârza, cărbunele alb al uzinei din Topleț; luând satul denumirea de Bârza, adică „Repedea” pe sârbește (slavă).”

”Topleț: Se spune că primele așezări omenești pe teritoriul comunei au fost întemeiate la izvoarele pârâului Bigăr, (care izvorăște chiar din dealul de la răsărit din marginea comunei pe care o traversează, vărsându-se în râul Cerna) – de câțiva călugări care au fugit de frica turcilor din Oltenia și s-au așezat aci fiind atrași de apa călduță – în timpul iernii – a pârâului Bigăr. – De aici i-a dat și denumirea de „Toplo”, ceea ce în limba slavonă înseamnă cald.
Acest „izvor ” lângă care călugării au ridicat din lemn o mică mânăstire – cu apa lui caldă a atras cetățenii fugiți de invazia turcească și s-a întemeiat aici un sătuleț la 100-200m de locul numit azi „Valea Satului”.
Mai târziu, când Cerna și-a mutat albia înspre vest, adâncind-o și fiindu-și o albie stabilă în care și-a retras apele, oamenii au coborât și au început să-și facă case pe vatra de astăzi a comunei.-
În scripte este amintită pentru prima dată în an 1436, de către istoricul maghiar Pesti-Friges în istoria județului Caraș-Severin. – Sub diferitele dominații, sub care a trecut Banatul denumirea comunei se schimbă de la ”Toplo” la Topleț până în 1908.
Din 1908 și până în 1918, s-a numit ”Cerna-hevis”, iar din 1918 până în prezent Topleț.”
(Monografia Comunei Topleț-Maria Rogobete)

CU TINE…

Cu tine mamă sunt în pași de dans
călcând poteca Prundului, spre casă.
Cu bucurie în suflet pun astăzi în ”balans”
trecutul și prezentul ce-n viitor m-apasă.

Cu tine tată cobor și urc poteca vieții,
prea mult pentru un suflet căutător,
Într-una tu îmi cânți poemul tinereții,
eu stau și-ascult și-mi este atât de dor…

Cu tine, satule, îmi duc astăzi crucea mai departe
căci zilnic îmi aduci aminte de trecut.
Iubirea pentru tine o voi picta-ntr-o carte
tabloul vieții mele fiind deja vândut!

MIA MARIA ROGOBETE

Tagged:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *