Autor: Mioara BACIU
Ziua de 8 mai a fost declarată, în 1859, drept Ziua mondială a Crucii Roşii de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.
În anul 1859, din iniţiativa lui Henry Dunant, un om de afaceri elveţian (1828-1910), a luat naștere Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino (soldată cu victoria armatei aliate formată din armata franceză condusă de Napoleon al III-lea și armata sardă condusă de Victor Emmanuel al II-lea (denumită alianța franco-sardă, împotriva armatei austriece condusă de împăratul Franz Joseph I), care a făcut 40.000 de victime.
Impresionat de consecințele războiului, Dunant a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Îndemnul său „Siamo tutti fratelli” (Suntem cu toţii fraţi) au a ajuns la inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi.
Mai mult decât atât, Dunant a demarat un proiect care a condus la semnarea convențiilor de la Geneva și la înființarea Crucii Roșii Internaționale.
Dincolo de calitatea de om de afaceri, Henry Dunant a fost și scriitor. Astfel, în cartea să intitulată ”O amintire de la Solferino”, autorul trage un semnal de alarmă asupra necesităţii de a înfiinţa societăţi de ajutor şi de a promova un acord internaţional cu privire la ajutorarea răniţilor şi la persoanele care îi îngrijesc. El a reușit să transmită conceptul său guvernanţilor europeni şi oamenilor influenţi din acele timpuri, ceea ce a condus la întrunirea unui Comitet Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor, care va deveni Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.
A determinat, de asemenea, semnarea primei Convenții de la Geneva de către doisprezece șefi de stat și adoptarea emblemei unei cruci roșii pe fundal alb, care este de altfel, inversul steagului Elveției, care are cruce albă pe fond roșu, ceea ce a avut drept obiectiv conferirea unui statut neutru celor care asistau răniții și de a-i proteja pe câmpul de lupta.
Tot o consecință a implicării nemijlocite a scriitorului Henry Dunant în promovarea protecției și asistenței persoanelor vulnerabile victime ale războaielor a fost semnarea unei Convenții în anul 1929 de către Semiluna Roșie .
Întrucât existau ţări în care nici crucea roşie, nici semiluna roşie nu puteau fiinţa, nefiind acceptate de populaţia locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecţie – Cristalul (rombul) Roşu.
Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie este în prezent cea mai mare organizaţie umanitară din lume care oferă asistenţă persoanelor vulnerabile prin mobilizarea puterii umanităţii.
În mai 1919, reprezentanţii Societăţilor de Cruce Roşie din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia s-au întrunit pentru a înfiinţa în mod oficial Liga Societăţilor de Cruce Roşie, care a fost predecesoarea Federaţiei Internaţionale.
Obiectivul său principal era de a „consolida şi a uni, în domeniul sănătăţii, Societăţile de Cruce Roşie existente şi de a promova crearea unor noi Societăţi”.
Impactul înființării Crucii Roșii a fost încă de la înființare unul de anvergură, însăşi Regina Maria implicându-se în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor.
Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie are, în prezent, 186 de Societăţi membre, peste 105 milioane de voluntari şi peste 300.000 de angajaţi care oferă ajutor pentru aproximativ 233 de milioane de beneficiari.
Site-ul crucearosie.ro., menționează că, prin Secretariatul de la Geneva şi cele 60 de delegaţîi, Federaţia Internaţională susţine activităţile Societăţilor Naţionale din întreaga lume.
Potrivit Crucii Roşîi, şapte principii fundamentale guvernează Mişcărea Internaţionala de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: umanitate, imparțialitate, neutralitate, independența, voluntariat, unitate, universalitate.
Organismul numit Federaţia Internaţională a Crucii Roşîi şi Semilunii Roşii (FICR) conduce şi organizează misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă, împreună cu Societăţile Naţionale. Sediul Secretariatului Internaţional al Federaţiei este la Geneva, în Elveţia.
O inițiativa lăudabilă a Mişcarii Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, a constat în aceea că, pe dată de 26 martie 2020, a făcut un apel de urgenţă, în vederea strângerii a 800 de milioane de franci elveţieni pentru sprijini cele mai vulnerabile persoane din întreaga lume, având în vedere contextul pandemiei de COVID-19 şi protejarea de efectele acesteia.
Pe dată de 4 iulie 1876 a fost înființată Societatea Națională de Cruce Roșie din România
Actualul Președintele Crucii Roşîi Române este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române.
În zilele noastre, în România, prin cei 4.500 de voluntari şi peste 250 de angajaţi, Crucea Roşie dezvoltă proiecte la nivel naţional, oferind servicii umanitare relevante comunităţilor vulnerabile, intervenind la dezastre, s.m.a.
Preşedintele Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roșie este din noiembrie 2017, italianul Francesco Rocca (fiind și președintele Crucii Roșii Italiene).
Să urăm longevitate și activitate îmbelșugată și prolifică activității Crucii Roșii, în prag aniversar!