9 MAI, zi istorică pentru români, cu triplă semnificație

Pe 9 mai, România îmbracă straie de sărbătoare,

Autor: Mioara Baciu

pentru a slăvi faptele istorice ale înaintașilor, care, cu prețul vieții, au înlăturat suzeranitatea marilor puteri ale acelor vremuri, lăsând neîntinat trupul țărișoarei noastre.
Sărbătorim, pe de o parte, ziua obținerii Independenţei de stat a României, urmare finalizării războiului dintre cele două mari imperii: imperiul Țarist și Imperiul Otoman.
Asupra acestei semnificaţii voi zăbovi mai mult.
Izbucnit pe fondul crizei balcanice (anul 1875), al sărăciei generalizate și al foametei, când populațiile din estul Europei s-au răzvrătit împotriva stăpânirii turcești, s-au creat premisele implicării și participării efective a României în război, în vederea ieșirii de sub autoritatea turcilor.
Susțînând revoltele din Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia și Bulgaria, țară noastră a facilitat formarea pe teritoriul României a unor detașamente de revoluționari.
Cu toate că, în perioada decembrie 1876 – ianuarie 1877, în cadrul conferinței de la Istanbul, turcii au încercat restabilirea păcii pe cale diplomatică, războiul a devenit inevitabil, Imperiul Țarist intervenind în sprijinul țărilor din sudul țării noastre, susțînând identitatea slavo-ortodoxă comună cu a acestora.
Urmare convenției semnate cu Rusia la 4 aprilie 1877, România a permis (în condițiile respectării integrității teritoriale a acesteia) trecerea trupelor ruse pe teritoriul țării noastre, pentru a ajunge în teatrele de operații existente la sudul Dunării. A dispus, totodată, participarea la ostilități militare împotriva turcilor, prin mobilizarea generală a armatei române (în poziții strategice de-a lungul Dunării), chiar dacă aceasta nu era stipulată în convenție. Reacția turcilor nu a întârziat să apară, astfel că au expulzat diplomații români, au procedat la sechestrarea navelor românești și la bombardarea orașelor Brăila, Calafat și Reni (care se află astăzi în componența Ucrainei).
Protejată de flotila românească, la data de 12 aprilie 1877, armata rusă a trecut Dunărea și a intrat în Dobrogea, declanșându-se astfel războiul ruso-turc.
Profitând de începutul conflictului ruso-turc, pe dată de 9 mai 1877, în plenul Adunării Deputaților, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe de atunci, a declarat România drept națiune de sine stătătoare. Moțiunea adoptată în aceeași zi a consemnat ruperea legăturilor României cu Poartă și proclamarea independenței absolute a României.
Pe 10 mai 1877, Carol I a contrasemnat proclamația, precum și legea adoptată de legislativul român, iar guvernul a decis că tributul datorat turcilor (914.000 lei) să fie direcționat către bugetul armatei țării.
Opinia publică internațională a primit cu entuziam proclamarea independenței de stat a României, însă au existat și țări europene care au întâmpinat-o, fie cu adversitate (cazul Regatului Unit), fie cu răceală (Franța).
Ce-a de-a două semnificație a zilei de 9 mai, datează din anul 1945, marcând bucuria sfârşitului celui de-al II-lea Război Mondial pe continentul european, capitularea celui de-al treilea Reich, precum și începutul sfârșitului nazismului cu tot ce a presupus acesta.
A treia și cea mai recentă semnificație a zilei de 9 mai datează din 1985, care a fost aleasă drept Ziua Europei de Consiliul European de la Milano.
Ziua Europei este marcată de Declaraţia de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care a propus un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, în scopul eliminării rivalităţilor dintre cele două mari puteri. Această reprezintă atât dată de naştere a proiectului european, ziua cetăţenilor unei „Europe Unite”, dar și bucuria de a fi și a evolua împreună, toţi cetăţenii Uniunii Europene.
Mesele rotunde, expoziţiile de carte şi fotografii, proiecţiile de filme artistice şi documentare, distribuirea de materiale promoţionale despre ţările europene, sunt evenimente de diplomaţie publică şi culturală care au loc cu acest prilej.
Ar fi bine dacă, tripla semnificație a zilei de 9 mai ne-ar aduce istoria mai aproape de suflet, am prețui sacrificiul înaintașilor, am învața și valorifica faptele și eforturile lor, am contribui la evoluția societății în ansamblu, la bunăstarea materială și spirituală neamului!

Tagged:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *