Un american a cumpărat un ou de aur cu 13.000 dolari la o vânzare de
antichități. După ce bijuteria a fost cercetată de specialişti s-a descoperit
că era un ou Faberg. Oul ornamental, este un ou Imperial de Paști,
proiectat şi executat de Carl Faberge pentru Familia Regală din Rusia.
După Revoluţia Rusă bolşevicii au confiscat toate ouăle, iar mai apoi au
fost vândute în Occident. Din colecţia realizată de Faberg lipsesc opt ouă,
din care se crede că doar trei au supravieţuit în diverse colecţii. Oul
cumpărat de bărbatul american face parte din cele opt dispărute.
Americanul, care a cumpărat oul, un dealer de fier vechi din Midwestern, SUA, a reperat oul de aur la o piață de vechituri şi când l-a văzut a anticipat o oportunitate de a face bani, gândindu-se doar pentru valoarea de aur a bijuteriei.
După ce a încercat să-l vândă şi cumpărătorii se gândeau că este prea scump, americanul a decis să cerceteze piesa mai amănunţit – și astfel a descoperit că era proprietarul unui pierdut ou Faberg, catalogat la o valoare de 33 milioane dolari. Oul Faberg conţine un ceas Vacheron Constantin, care a fost dat de ţarul Alexandru III soției sale, împărăteasa Maria Feodorovna, de Paște, în 1887. Acest ou a fost văzut ultima oară la o expoziție în St. Petersburg în martie 1902 și ultima lui înregistrare oficială a fost în Moscova, în anul 1922. Cum a ajuns oul în America rămâne deocamdată o enigmă.
În 2011 cercetătorii au descoperit un alt ou Faberg, care a supravieţuit Revoluţiei bolşevice, ou care a fost vândut la o licitaţie în 1964 în New York.
Primele ouă Fabergé, produse pentru curtea imperială rusă
Peter Carl Fabergé s-a născut pe 30 mai 1846 la Sankt Petersburg. Tatăl său era bijutier, aşa că după moartea lui fiul a preluat afacerea familiei, care a devenit cunoscută pentru ouăle fabricate din materiale preţioase.
Istoria ouălor Fabergé a început în 1885, când ţarul rus Alexandru al III-lea i-a cerut să producă o astfel de bijuterie pentru soţia sa Maria Fedorovna, cu ocazia Paştelui. Cu această ocazie, Peter Carl Fabergé a creat un ou din aur în interiorul căruia se afla o găinuşă fabricată din acelaşi material şi cu ochii din rubine.
Împărateasa a fost atât de încântată de cadou încât bijutierul rus a primit îndatorirea de a realiza în fiecare an un ou pentru curtea imperială, singura condiţie fiind ca bijuteriile să aibă de fiecare data în interior un element surpriză. Tradiţia a fost întreruptă în 1904 şi 1905 din cauza războiului ruso-japonez. După Revoluţia Rusă, când casa de bijuterii i-a fost naţionalizată, Peter Carl Fabergé a fugit în Elveţia, unde a şi murit în 1920.
Bijuterii exclusiviste, pentru miliardarii lumii
De-a lungul timpului, Peter Carl Fabergé a creat 65 de ouă, dintre care 57 au rezistat până în prezent. Bijuteriile produse pentru ţarii Rusiei au avut foarte mare succes, aşa că a primit comenzi şi din partea unor clienţi privaţi, care îşi doreau să aibă în colecţie un ou Fabergé.
Un miliardar rus, Viktor Vekelberg, are o colecţie de nouă ouă Fabergé, pe care le-a expus la Vatican, de Paşti. Cel mai scump ou Faberge a fost comandat de cunoscuta familie de bancheri Rotschild, care au intrat în posesia lui în 1905. Oul Rotschild a fost vândut la o licitaţie organizată în Londra, în 2007, pentru suma de 18,5 milioane de dolari. Bijuteria a fost cumpărată de Muzeul Naţional de Artă din Rusia, cu scopul de a-l readuce în patrimoniul naţional.
Cel de-al doilea ou Fabergé ca valoare este Oul de Iarnă, produs în 1913, care s-a vândut cu 9,6 milioane de dolari şi este urmat de o bijuterie cumpărată cu 2,5 milioane de dolari.
Viaţa lui Faberge
S-a născut în Sankt Petersburg, părinții săi fiind bijutierul Gustav Faberge, căsătorit cu o daneză pe care o chema Charlotte Jungstedt. Deși inițial urmase școli în Sankt Petersburg, Rusia, în anul 1860 Gustav Fabergé împreună cu soția și copiii se retrag la Dresda, lăsând afacerea în mainile priceputului Peter Carl. Doi ani mai tărziu, s-a născut cel de-al doilea fiu al acestuia Agathon Fabergé. În anul 1864 Carl Peter pornește in Turul Europei. El a fost instruit de diverși bijutieri din Germania, Franța și Anglia și a urmat cursurile Colegiului Comercial din Paris și a avut posibilitatea de a vedea colecțiile celor mai renumite muzee din Europa.
Călătoriile și studiile lui au continuat până în anul 1872, când la vârsta de 26 de ani, se întoarce in Sankt Petersburg și se căsătorește cu Augusta Julia Jacobs. În următorii 10 ani, tatăl său, meseriaș de încredere îi este deopotrivă mentor și tutore. Compania era implicată și în catalogarea, repararea și restaurarea unora din piesele de colecție ale Hermitage în jurul anului 1870. În 1881 afacerea a fost mutată pe o stradă mai importanță, Bolșaia Morskaia la numarul 16/18.
De la moartea lui Hiskias Pendin în 1882, Carl Fabergé și-a asumat răspunderea conducerii afacerii, de unul singur. Carl a obținut titlul de Maestru Aurar, care îi permitea și folosirea mărcii proprii, pe lângă cea a firmei. Reputația lui Carl Fabergé era atât de bună, incât s-a făcuta rabat de la regula examinării ce dura 3 zile. Fratele său Agathon, un designer talentat și plin de creativitate, s-a alăturat afacerii din Dresda, unde e posibil să fi urmat cursurile Școlii de Arte si Meserii.
Carl și Agathon au făcut senzație la expoziția ce a avut loc la Moscova în 1882. Carl a primit medalia de aur și medalia Sfântul Stanisias. Una din piesele Fabergé expusă, a fost o replică a unei brățări scite, din secolul IV înainte de Hristos ce făcea parte din colecția Hermitage. Țarul a declarat că nu poate face diferența dintre piesa originală și cea realizată de frații Fabergé și a ordonat ca aceasta să facă parte din Colecția Ermitaj, ca un exemplu al măiestriei bijutierilor contemporani. Casa Fabergé cu bijuteriile lor, intraseră în atenția casei regale a Rusiei.
Când Peter Carl a preluat afacerea, s-a produs o schimbare de la producția de bijuterii „la mod” în stil francez de secol al XVIII-lea, la producția de bijuterii ca piese de artă. Rezultatul a fost readucerea în procesul de fabricație a procedeelor de emailare și utilizarea fiecărei pietre, în așa fel incât să îi fie puse în evidență calitățile. Nu era neobișnuit pentru Agathon, să creeze până la 10 modele de ceară ale bijuteriei, inainte de a decide care este varianta cea mai potrivită. La scurt timp după veirea lui Agathon în Casă au fost introduse obiectele de lux: obiecte aurite îmgogățite cu email, de la întrerupătoarte pentru bec la cutii pentru țigarete, inclusiv obiecte fanteziste.
Sursa: dailymail.co.uk, a1.ro, wikipedia.org, verze.ro