De astăzi nu mai există Uniunea Social Liberală. În 2012 USL a câștigat alegerile parlamentare cu o majoritate zdrobitoare datorită a două promisiuni: eliminarea din viața politică a securistului Traian Băsescu și schimbarea legilor proaste date de guvernele Boc – Băsescu. Până acum nu s-au ținut de promisiuni și se pare că vinovatul principal este PNL și Crin Antonescu. Ieșirea bruscă de la guvernare demonstrează clar că Antonescu a dat mâna cu Băsescu și se aliază cu Mișcarea Populară.
Jocurile făcute de Traian Băsescu au dat roade și cea mai mare coaliție s-a rupt din motive puerile. Deși Crin Antonescu a cerut demisia premierului a uitat că și funcția pe care o deține a primit-o de la USL. În mod normal președintele Senatului ar fi trebuit, odată cu ieșirea de la guvernare să-și dea demisia de onoare, numai că Crin Antonescu nu prea are onoare.
Niciodată în viața politică de după 1989 PNL nu a depășit pragul de 22% și faptul că a pretins egalitate într-o coaliție în care aportul era unul minor, demonstrează curată nesimțire.
La alegerile prezidențiale din 2009, Crin Antonescu a atins vârful vieții lui politice. Deși ca parlamentar a fost cel mai mare chiulangiu, sprijinit de Ludovic Orban l-au săpat și schimbat din funcția de președinte PNL pe Călin Tăriceanu și după ce s-a văzut șef de partid a ales o conducere dictatorială. Și limbajul politic s-a schimbat, devenind peste noapte miștocar, nesimțit și pervers politic.
PNL a ieșit de la guvernare
PNL a divorţat în patru puncte de PSD şi cere demisia lui Ponta.
Membrii Delegaţiei Permanente a PNL s-au reunit marţi seara, pentru a tranşa situaţia tulbure care persista în USL de mai bine de două săptămâni. Crin Antonescu a vorbit cu premierul la telefon înainte de şedinţă, însă nu s-a ajuns la nicun rezultat care să salveze USL. În şedinţă, liberalii a votat o rezoluţie în patru puncte prin care îi cer demisa lui Victor Ponta.
Delegaţia Permanentă a PNL a votat o rezoluţie în patru puncte: 1. Denunţarea protocolului USL.
2. Depunerea mandatului de către premier.
3. Retragerea miniştrilor PNL din Guvern.
4. Libertatea de a face alte alianţe în teritoriu.
Toţi liberalii care au luat cuvântul au cerut ieşirea de la guvernare, mai puţin unul: Călin Popescu Tăriceanu.
Alegerile locale 2012
Alegerile locale din 2012, au schimbat harta politica a României. USL a reuşit să câştige aproximativ 88%, adica 35 de mandate pentru preşedinţia Consiliilor Judeţene. PSD a obţinut peste 50%, câştigând 22 de mandate din cele 41 posibile. PNL se clasează pe locul doi, cu 13 mandate. PDL a obtinut doar 2, depăşind cu un singur mandat scorul PC sau al UNPR.
Față de 2008, PDL a pierdut masiv, scăzând de la 14 mandate de președinți de CJ la 2. În schimb, USL a crescut de la 22 de mandate (PSD-17, PNL-5) în 2008 la 35 acum.
Marele câștigător este însă PSD, care în acest moment deține supremația în cadrul USL, având 9 mandate în plus față de PNL.
UDMR a pierdut jumătate dintre Consiliile Judeţene, numărul scăzând de la 4 la 2.
Forumul Democrat al Germanilor din România nu şi-a păstrat singurul preşedinte de Consiliu Judeţean, el pierzând în faţa candidatului USL la Sibiu.
Partidul Conservator a câștigat președinția CJ Maramureş şi UNPR pe cea de la Neamţ, desi într-o alianță cu PDL.
PREŞEDINŢI DE CONSILIU JUDEŢEAN
Alba – PDL – Ionel Dumitrel
Arad – PDL – Ioţcu Petru Nicolae
Arges – PSD – Constantin Nicolescu
Bacău – PSD – Dragoş Benea
Bihor – PNL – Cornel Popa
Bistrita-Năsăud – PSD – Radu Moldovan
Botoşani – PNL – Florin Ţurcanu
Braila – PSD – Gheorghe Bunea Stancu
Braşov – PNL – Aristotel Căncescu
Buzău – PNL – Cristian Bigiu
Călăraşi – PNL – Răducu Filipescu
Caraş Severin – PNL – Sorin Frunzăverde
Cluj – PNL – Horea Uioreanu
Constanţa – PSD – Nicuşor Constantinescu
Covasna – UDMR – Tamas Sandor
Dâmboviţa – PSD – Adrian Ţuţuianu
Dolj – PSD – Ion Prioteasa
Galaţi – PSD – Constantin Bacalbaşa
Giurgiu – PNL – Vasile Mustăţea
Gorj – PSD – Ion Călinoiu
Hunedoara – PNL – Mircea Ioan Moloţ
Harghita – UDMR – Borboly Csaba
Ialomiţa – PSD – Silvian Ciupercă
Iaşi – PNL – Cristian Adomniţei
Ilfov – PNL – Marian Petrache
Maramureş – PC – Flore-Zamfir Ciceu
Mehedinti – PSD – Adrian Duicu
Mures – PNL – Ciprian Dobre
Neamt – UNPR – Culiţă Tărâţă
Olt – PSD – Paul Stănescu
Prahova – PSD – Mircea Cosma
Salaj – PSD – Marc Tiberiu
Satu Mare – PNL – Adrian Ştef
Sibiu – PSD – Ioan Cindrea
Suceava – PSD – Cătălin Nechifor
Teleorman – PSD – Liviu Dragnea
Timis – PSD – Titu Bojin
Tulcea – PSD – Horia Teodorescu
Vâlcea – PSD – Ion Cîlea
Vaslui – PSD – Dumitru Buzatu
Vrancea – PSD – Marian Oprişan
PNL – 13, UDMR – 2, UNPR – 1, PC – 1, PSD 22, PDL – 2
Apel la împăcare cu PNL
Cu puţin timp înainte ca liberalii să ia o decizie oficială în privinţa USL, premierul Ponta a făcut un apel la împăcare cu PNL.
Mai temperat, Călin Popescu Tăriceanu a făcut apel la colegi săi să nu se grăbească cu o decizie radicală de rupere a USL. ”Cred că la momentul acesta cel mai important lucru este să ne concentrăm pe soarta USL şi sigur că avem o mare responsabilitate toţi cei care suntem astă seară cu drept de vot în Delegaţia Permanentă să luăm o decizie care să fie şi spre interesul partidului, dar sper să nu uităm de interesul naţional”, a spus Tăriceanu.
O altă nemulţumire a peneliştilor, la care au renunţat ulterior, a fost înfiinţarea USD, alianţa electorală dintre PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare, alianţă despre care liberalii au susţinut că încalcă protocolul USL.
Cu 274 de parlamentari, USD controlează în acest moment aproape 48% din Parlament,PSD, PC şi UNPR putându-şi asigura o majoritate, fragilă, dar suficientă pentru învestirea unui nou guvern doar cu sprijinul celor 17 parlamentari ai minorităţilor. Acestora li s-au alăturat şi cei de la UDMR, iar USD a scăpat de emoţii. Pentru învestirea unei noi echipe la Palatul Victoria este nevoie de 288 de voturi în Parlament, o formulă de sprijin USD-UDMR-minorităţi având 317.
Noul Guvern are nevoie de cel puțin 288 de voturi
Pentru a trece un Guvern nou prin Parlament sau chiar pentru a supravieţui unei moţiuni de cenzură, USD are nevoie de cel puţin 288 de voturi. Când vine vorba despre cele două Camere reunite, USD însumează 274 de parlamentari, însă cu o eventuală susţinere a udemeriştilor şi a minorităţilor, ar ajunge la 317, adică o majoritate de aproape 55%.
La polul opus, dacă liberalii vor iniţia o moţiune de cenzură pentru a da jos Guvernul Ponta, nu ar avea mari şanse de reuşită. La Camera Deputaţilor, PNL se bazează pe 99 de membri, iar la Senat pe 51. Dacă moţiunea de cenzură ar fi susţinută şi de PPDD (24 de membri), PDL (57 de membri) şi parlamentarii neafiliaţi (27), atunci moţiunea ar avea 274 de voturi, adică insuficient pentru a trece.
Planurile USD
În primă fază, miniştri PSD, care dublau posturile celor de la PNL, vor prelua interimatul ministerelor liberale. Astfel, ministrul delegat pentru Bugetul, Liviu Voinea va prelua şi Finanţele, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, va deveni ministrul Economiei, ministrul Mediului, Rovana Plumb va prelua şi ministerul Apelor şi Pădurilor, Dan Şova de la Mari Proiecte îşi va extinde aria de competenţe şi asupra Transporturilor, iar Gabriel Oprea va rămâne la Interne.
În noua structură guvernamentală, discutată deja în linii mari înaintea anunţului oficial al PNL legat de ieşirea de la guvenare, Cabinetul Ponta 3 ar urma să rămână cu 17 ministere, să reducă numărul de miniştri delegaţi, dar să includă 4 posturi de vicepremieri, dacă şi UDMR intră la guvernare. Reprezentanţii maghiarilor sunt în negocieri pentru două ministere, UNPR va primi Internele pentru Gabriel Oprea, iar PC, pe lângă avansarea lui Daniel Constantin pe un post de vicepremier, face diligenţele pentru a obţine încă un portofoliu, cedând în schimb, preşedinţia Senatului atunci când va fi eliberată de Crin Antonescu. Între actualii miniştri scârţâie scaunele lui Robert Cazanciuc, în pericol să fie schimbat la cererea PSD-iştilor din teritoriu, dar şi al Rovanei Plumb, Mediul fiind revendicat şi de UDMR.
{gallery}adiousl{/gallery}
Guvern cu 17 ministere
Un Guvern Ponta 3 cu 17 ministere, patru viceprim-miniştri şi patru miniştri delegaţi este, în linii mari, soluţia pe care USD se pregăteşte să o avanseze marţea viitoare Parlamentului, cooptând şi UDMR la guvernare. Din negocierile deja avansate la momentul ruperii oficiale a USL prin ieşirea PNL de la guvernare, rezultă că UDMR va intra în noul Executiv cu un post de viceprim-ministru pentru Kelemen Hunor şi două portofolii ministeriale din care unul este cel de la Cultură, eliberat de Gigel Ştirbu (PNL). Cum reprezentanţii maghiarilor au refuzat oferta lui Victor Ponta de a prelua şi Comunicaţiile, în discuţie rămân Mediul şi, eventual, Sănătatea.
O altă negociere încă în desfăşurare se poartă cu PC care doreşte păstrarea ministrului delegat pentru IMM-uri, a Ministerului Agriculturii, dar şi câştigarea unui portofoliu nou. Acesta ar putea fi cel al Pădurilor şi Apelor, prin preluarea de Constantin la Agricultură. Oferta PSD, pe de altă parte, ar fi un post de viceprim-ministru şi Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul.
Gabriel Oprea rămâne, la rândul său vicepremier, urmând să primească şi un important portofoliu: Internele.
Surse din PSD au explicat pentru gândul că, în noua structură, PC va primi oferta nominalizării unui vicepremier, dar cel mai probabil şi un portofoliu suplimentar, negocierea purtându-se cu şefia Senatului pe masă. Astfel, liderii PSD au decis în Biroul Politic să nu forţeze debarcarea lui Antonescu, dar se pregătesc pentru plecarea inevitabilă a acestuia, într-o formă sau alta, până la sfârşitul anului. În această logică, PSD are în vedere obţinerea unui acord pentru ca şefia Senatului să revină unui social-democrat dacă PC doreşte un portofoliu în plus.
Oricare ar fi în final structura decisă în urma negocierilor, Guvernul Ponta III are din start o majoritate, fie şi fragilă, în Parlament pentru a fi validat. Acesteia ar urma să i se adauge UDMR, dispusă să intre deschis în Executiv, în contextul în care parlamentarii Uniunii, consultaţi luni seara, au arătat că nu vor să îşi asume riscul unuii eşec la europarlamentare în lipsa resurselor guvernării.
Guvernul Ponta III
Ministerul Afacerilor Externe – Titus Corlăţean
Ministerul Afacerilor Interne – Gabriel Oprea, vicepremier
Ministerul Agriculturii Şi Dezvoltării Rurale (eventual cu portofoliul Apelor şi Pădurilor) – Daniel Constantin, vicepremier
Ministerul Apărării Naţionale – Mircea Duşa
Ministerul Culturii – Kelemen Hunor, vicepremier (UDMR) / Georgică Severin (PSD)
Ministerul Dezvoltării Regionale Şi Administraţiei Publice – Liviu Dragnea, vicepremier
Ministerul Economiei, Comerţului şi Energiei – Constantin Niţă
Ministerul Educaţiei Naţionale – Remus Pricopie
Ministerul Finanţelor Publice (inclusiv portofoliul Bugetului) – Liviu Voinea
Ministerul Fondurilor Europene – Eugen Teodorovici
Ministerul Justiţiei – Robert Cazanciuc (dacă Victor Ponta ignoră presiunile din teritoriu)
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – Attila Korodi / Rovana Plumb
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Rovana Plumb/ Liviu Pop/ Alexandru Cordoş
Ministerul pentru Societatea Informaţională – PSD (Bebe Ionică)
Ministerul Sănătăţii – Vasile Cepoi/ Raed Arafat/ Nicolae Bănicioiu
Ministerul Tineretului şi Sportului – Nicolae Bănicioiu /Mihai Sturzu
Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Marilor Proiecte de Investiţii – Dan Şova
Ministru delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism – PC
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică – Mihnea Cosmin Costoiu
Ministrul delegat pentru Dialog Social – Doina Adriana Pană
Ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul – PC
Antonescu, Ponta și Băsescu – cei trei pistolari
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu crede că destrămarea USL nu va aduce avantaje electorale niciunuia dintre cei trei actori principali ai politicii românești: Traian Băsescu, Victor Ponta și Crin Antonescu.
„Ruperea USL nu foloseşte în niciun caz PSD-ului sau PNL-ului. Ponta joacă rolul celui care ţine casa, întinde mâna, de partea cealaltă, Antonescu a lansat o rafală de declaraţii la persoana lui Ponta, declaraţii sărite din cadrul negocierii. Erau atacuri la persoană. Nu avea ce să se întâmple altceva. (…) Ponta are socotelile făcute cum să îşi asigure o majoritate parlamentară, cu care va merge în continuare în acest an electoral. Până la alegerile europarlamentare va fi practic un război electoral între PNL şi USD. În funcţie de rezultatul alegerilor vom avea evoluţiile de după, care sunt deschise. (…)
Traian Băsescu nici nu câştigă nici nu pierde. Cu toate că PSD-ul are vectorul strategic de a comunica că Antonescu a rupt USL pentru a se duce cu Traian Băsescu. Antonescu însă nu va face până în europarlamentare niciun gest de apropiere de Băsescu. E posibil orice însă. Situaţia acestor trei poate fi asemuită cu cei 3 pistolari, cel urât, cel rău, cel bun, orice combinaţie este posibilă. Cel care trage primul poate fi dezavantajat, dar se poate înţelege cu celalalt ca să fie dezavantajat cel de-al treilea”, a spus Cristian Tudor Popescu.
De la ce a pornit ruperea USL
Disensiunile din interiorul USL au apărut în urmă cu două săptămâni, după ce PNL a anunțat că schimbă o parte dintre miniștrii săi, iar Klaus Iohannis a fost propus ministrul la Interne și vicepremier. PSD a venit cu propunerea ca pe lângă Klaus Iohannis să fie numiți încă doi vicepremieri, unul de la UNPR și unul de la PC, însă PNL au respins categoric.
Concluzii
De astăzi vom asista la un război crunt dintre PSD și PNL, care mai până ieri au fost parteneri. Vom vedea dacă această fractură politică va aduce beneficii celor implicați și dacă ruptura nu va înrăutăți și mai mult viața românilor.
Sursa: digi24.ro, gandul.info, jurnalul.ro, adevarul.ro