Râul Iordan
Autor: Dr. Paul ICHIM
Râul Iordan este singurul râu care alimentează Marea Moartă.
Din râul Iordan trag apă potabilă la greu, cele două state care-l împart, Israel și Iordania. Astfel n-avem de ce să ne mirăm de aspectul ăla de derea ce-l are actual râu Iordan.
Dacă în 1930 debitul răului ce alimenta marea era de 1300 milioane de metri cubi într-un an, acum ajung abia 350 de milioane de metri cubi.
Din cauza această luciul apei în mare care-i acum la 427 m sub nivelul oceanului planetar, scade anual cu un metru.
Că să salveze situația Israel, Iordania și autoritatea Palestiniană au semnat un acord că în 5 ani să aducă pe aproximativ 5 km o conducta cu apă din Marea Roșie.
Iordania a apelat la pânza freatică pentru a avea apă potabilă, doar că nivelul acesteia a scăzut din cauza secetei și a creșterii consumului produs de numărul refugiaților din zona. În atare situație au încheiat un contract de achiziție de apă potabilă de 50 milioane de metri cubi de la Israel. După cum vă spuneam toate construcțiile din capitală au rezervoare pe acoperiș, primind doar de 2 ori pe săptămâna apă să le umple.
Vă dați seama că nu-i cazul să ne comparăm, noi ne….defecam în resursele noastre de apă, aruncăm prostește toate deșeurile în râuri. Bănuiesc că pentru o chestie de asta acolo, rămâi mai scurt de cap. Cu toate acestea, probabil cu apă desalinizata, folosind sistemul la picătură, oamenii se încăpățânează să tot cultive ceva și chiar le iese.
Problema-i veche în teritoriul ăla, printre construcțiile vechi făcute de greci, români, cruciați, găsești sisteme de colectare a apei de ploaie și de stocare în rezervoare mari. De fapt chestia asta cu adunatul și stocatul apei de ploaie, l-am întâlnit și-n multe insule grecești.
Cineva spunea mai acum ceva vreme că accesul la resursele de apă potabilă, va reprezenta bogăție adevărată pentru un stat cât de curând.
Nu sunt unul din ăla de tip defetist, ce-și face de ocară țara în care trăiește, dar este imposibil să n-ai dubii asupra inteligenței nației ăsteia când treci pe lângă râuri și vezi ce curge pe ele, când Delta-i sufocată deja de peturi. Că sunt nesimțiți care fac chestia asta e un lucru, dar de ce nu se face o lege mai dură privind gestiunea gunoaielor și sancționarea în consecință a mârlanilor? Or fi interese ale unora în domeniu, de a importa și gunoaiele altora?
Am urmărit obiectivele prezentate de oameni pe acolo. Exceptând cele cu trimitere certă istorică și religioasă, în rest erau povești bine spuse.
Ne lăudăm pe aici că vrem să facem turism la Galați și mulți întrebau ce să le arătăm? Avem baftă că un împătimit al istoriei locului, domnul Săndel Dumitru după un studiu de decenii, a prezentat în cărțile sale, o groază de informații despre locul unde trăim. Oare cei din administrația locală au avut intuiția să-l recruteze consultant și mergând pe teren, inventariind ce mai avem în picioare, să facă un plan de perspectiva de reabilitat și pus în circuit turistic?
Parcă se spunea că am avut o groază de consulate pe aici, oare de ce? Parcă avem o biserică fortificată, cu balcon, unică-n țară? Parcă avem și ceva mănăstire, pe aici spre port, pe unde au trecut diverși. Parcă avem o groază de tuneluri și catacombe? Parcă la Galați s-a făcut primul tramvai electric din România? Parcă….mulți parcă și pe unii….nici-n anatomie nu-i doare.
Nu mai întreb despre Tirighina și nu știu ce mormânt…. Despre istoricul traficului de pasageri pe Dunăre, de la Brăila, Galați până la Tulcea și Sulina ce să mai vorbim?
Alții își vând nu știu ce pietre în deșert și o dună de nisip, inventând povești, că să poată trăi, iar noi……așteptăm ajutor social. Până și avalanșa de suveniruri de afară care-i made în China, are dever. Îi duce capul și nevoia să facă ceva. Se pare că noi n-am atins încă fundul găleții, că să începem să ne mișcăm. În orice caz, dacă vrei turism, îți trebuie infrastructură de transport, iar noi….o ținem de prea multe guvernări pe versiunea “O SĂ …”!!!