Foștii comandanți ai Statului Major General al Armatei, Eugen Bădălan (stânga) și Mihai Popescu, au fost condamnați în același dosar de corupție.
Între 60 şi 80% din români au mare încredere în militari, în ciuda scandalurilor penale în care au fost implicaţi ofiţeri de rang înalt.
Am văzut la Revoluţia din decembrie 1989 “profesionalismul” Armatei Române. Au murit din cauza unor erori de comandă mai mulţi militari. Iar în unele locuri, cum a fost şi la Lugoj, cel vinovat de moartea unor tineri a fost avansat şi a ajuns la Bruxelles reprezentantul României la NATO.
Tradiţia de luptă şi demnitate a Armatei Române s-a terminat când s-a înfiinţat, sub comanda generalului Candrea, a primei Divizii româneşti de luptă în cadrul Armatei Roşii, divizie denumită simbolic „TudorVladimirescu” sau, pe scurt, „Pandurii”. Înfiinţarea ei fusese alternativa oferită de sovietici sutelor de mii de prizonieri români, care, adunaţi de prin gulaguri şi din Siberia, au fost îndemnaţi să accepte această variantă şi să lupte pentru eliberarea Ardelului. A doua divizie s-a intitulat ,,Horia Cloşca şi Crişan. Aceste divizii, conduse de trădători, au adus comunismul sovietic şi l-au impus şi în România.
Ce a urmat se ştie. Au luat de prin fabric, de pe ogoare, pe cei cu origine sănătoasă, săraci cu duhul şi dornici de răzbunare pe burgheji şi i-au făcut peste noapte ofiţeri de armată. Iar aceşti galonaţi la apelul bocancilor au ajuns generalii unei armate care până în 1989 a cules porumb, a făcut drumuri şi căi ferate. Faptul că Armata Poporului a tras la Revoluţia din 1989 şi a ucis oameni demonstrează mai multe lucruri, astăzi uitate. Unul este incompetenţa comandanţilor, al doilea slaba pregătire militară şi al treilea excesul de zel al unor ofiţeri.
La Lugoj, pe strada Timişorii, unde Armata a tras şi au împuşcat şase tineri, există mai multe unităţi militare. De ce numai de la o singură unitate militară s-a tras? E o întrebare care are un singur răspuns. Cine se afla la comandă, maiorul Mircea Mândru, actual general de brigadă în rezervă, a făcut nişte mari greşeli, pentru care a şi fost avansat. În noaptea de 20 decembrie 1989, mai mulţi soldaţi sun comanda aceluiaşi Mândru Mircea a intrat peste căminul de muncitori de la IURT şi a făcut arestări, încălcând chiar legea valabilă în 1989. Arestări putea face numai Miliţia şi Procuratura, dar cum am mai spus pentru bravado de a aresta oamenii care nici măcar nu au fost la Revoluţie, Mircea Mândru a fost recompensat, de parcă ar fi fost cel mai brav ofiţer din Armata Română. Daţi-mi voie să râd.
Cităm din România Liberă: “Condamnarea definitivă de luni, 20 mai 2013, a unui ministru al Apărării şi a unui şef de stat major, alături de Gigi Becali, este doar ultima pată pe imaginea, şi aşa şifonată, a Armatei Române. Zecile de furturi, licitaţii trucate, angajări ilegale şi alte fapte penale arată cât de vulnerabilă poate fi structura militară a României.
Fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi generalul Dumitru Cioflâncă, care a ocupat între 1991 şi 1997 cea mai mare funcţie militară din România, cea de şef al Statului Major General al Armatei, au ajuns la puşcărie, alături de George Becali, pentru schimburi de terenuri care au prejudiciat statul român cu aproape un milion de dolari. Cei doi îşi găsesc astfel locul pe o lungă listă a ruşinii pe care se mai află generali cunoscuţi, colonei, maiori sau chiar plutonieri implicaţi în fapte penale. Reamintim că armata noastră face parte din structurile NATO, bloc militar care asigură apărarea unei bune părţi din această planetă.
“Case pentru militari”
Ultimul scandal în care sunt implicaţi militari este cel prin care aproape 20 de persoane sunt cercetate pentru că ar fi primit, ilegal, locuinţe de serviciu. Ancheta, deschisă anul acesta de Direcţia Naţională Anticorupţie, vizează nume importante din sistem precum fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, generalul Mircia Chelaru, fost şef al Statului Major al Armatei, sau generalul Sergiu Medar, fost şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei şi consilier pe apărare al preşedintelui Traian Băsescu. DNA, a cărei anchetă este în curs de desfăşurare, îi acuză pe înalţii demnitari că şi-au luat case de la stat fără să aibă acest drept, pe baza unor declaraţii false, în care arătau că nu deţin alte locuinţe. Ulterior, au cumpărat acele apartamente la preţuri subvenţionate, apoi le-au vândut la preţul pieţei, după cum a relatat presa centrală. Valoarea totală a prejudiciului adus statului, potrivit procurorilor, este de 1,2 milioane de lei.
În dosar, numit generic “Case pentru militari”, sunt implicate şi alte nume grele din armată, inclusiv prima femeie general din România, Floarea Şerban, demisă din funcţia sa tocmai din cauza acestui scandal. De asemenea, şi generalul în rezervă Francis Radici, fost şef al Seriviciului Secret al Armatei, şi generalul Gheorghe Rotaru, fost comandant al Direcţiei de Informaţii Militare şi fost consilier al preşedintelui Crin Antonescu, sunt acuzaţi de abuz în serviciu pentru că ar fi obţinut pentru sine avantaje patrimoniale.
De la comandant la condamnat
Acesta este însă doar unul dintre cele mai recente scandaluri în care sunt implicaţi militari din Armata Românâ. Nume importante au fost fie condamnaţi definitiv pentru acte de corupţie, fie sunt încă implicate în anchete şi procese aflate în diferite state de desfăşurare.
Unul dintre numele grele care a primit deja o condamnare definitivă este Eugen Bădălan, fost comandant al Statului Major al Armatei între 2004 şi 2006, cea mai înaltă funcţie militară posibilă actualmente în România, care a primit o sentinţă de patru ani cu suspendare şi plata unor daune pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Procurorii DNA l-au acuzat că, alături de alte cinci persoane, au prejudiciat Armata cu circa 1,2 milioane euro. Printre acele cinci persoane implicate în dosar şi care au primit pedepse identice se numără alte nume grele ale armatei române: Mihail Popescu, care de asemenea a condus Statul Major între 2000 şi 2004, generalul Neculae Oţelea şi colonelul Eugen Calcan.
Procurorii au stabilit că aceştia şi-au depăşit atribuţiile cu ocazia negocierii, încheierii şi derulării unui contract care prevedea predarea de tehnică militară scoasă din funcţiune la schimb cu anvelope.
“Combustibil diluat cu apă”
Un alt scandal a izbucnit în 2003, când mai mulţi angajaţi cu grade militare mari au fost arestaţi preventiv de Parchetul Naţional Anticorupţie în dosarul supranumit atunci “Corupţie cu epoleţi”. Primii încarceraţi în acest dosar au fost colonelul Pavel Stoian, şef Birou Cazarmare din Statul Major al Forţelor Terestre (SMFT), acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, lt.col Ion Vlăsceanu, maiorul Cristian Zavotnic, şi maiorul Iancu Florea, acuzaţi de luare mită. Ulterior, în 2004, în acelaşi dosar a mai fost arestat preventiv şi lt. col. Marian Irimia, şeful Secţiei Buget din SMFT, acuzat că ar fi primit o şpagă de 5700 de euro.
Dosarul a pornit de la o simplă vizită la unitatea din Vatra Dornei a şefului Statului Major General, Mihail Popescu, condamnat şi el, mai târziu într-un alt dosar. Acesta a constatat că în dormitoarele militarilor era foarte frig şi a cerut o probă de combustibil. S-a dovedit că acesta era diluat cu apă, după cum a relatat presa la acea vreme, motiv pentru care a fost deschisă o anchetă internă în urma căreia s-a descoperit o adevărată reţea care acţiona pentru trucarea licitaţiilor pentru aprovizionarea Armatei.”
Articol publicat pe site-ul: http://www.romanialibera.ro/