„Judecătorii care nu au participat la proces nu pot motiva și semna hotărârea judecatoresca,

pentru că nu pot oferi garanția că s-a realizat o bună administrare a actului de Justiție”

(CEDO în cauza Cerovšek și Božičnik contra Sloveniei)

CAZUL DRAGNEA ÎN PROCEDURĂ DE URGENȚĂ LA CEDO – Exploziv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului cere Statului român să explice dacă a existat un proces echitabil în cazul liderului PSD Liviu Dragnea, condamnat în dosarul Referendumului, printr-o decizie care nu a fost semnată de doi dintre judecătorii care au pronunțat-o. Se prefigurează o condamnare a României pentru lipsa semnăturilor Liviei Stanciu și Luminiței Zglimbea, ținând cont de precedentele din cazurile Beraru și Cerovsek și Bozicnik

Senzațional, liderul PSD Liviu Dragnea poate să își găsească dreptatea la CEDO mai devreme decât s-ar crede! Printr-un comunicat postat pe site-ul Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de la Strasbourg anunță că a pus întrebări părții acuzate – Statul român reprezentat de Guvernul României – pentru a explică dacă Liviu Dragnea a avut parte de un proces echitabil în dosarul Referendumului, în care a fost condamnat prin Decizia din 22 aprilie 2016 a Completului de 5 al Înaltei Curți, fără că această să fie semnată de doi dintre judecătorii care au prounțat-o. Este vorba despre Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, ieșite la pensie, în locul cărora așa cum se știe, a semnat actuală președinta a Înaltei Curții, Cristina Tarcea, care nu a făcut parte din Completul care pronunțat hotărârea.

Din acest motiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului solicită public Guvernului să precizeze dacă prin Decizia din 24 aprilie 2017, prin care a fost respinsă contestația la executare a lui Liviu Dragnea, privitoare la nelegalitatea motivării hotărârii pe motiv că nu a fost semnată de judecătoarele Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, a fost respectat dreptul la un proces echitabil al acestuia. Situația se anunță devastatoare pentru Înalta Curte și pentru Statul român, întrucât există în practică CEDO cazuri similiare precum cauza Cerovšek și Božičnik contra Sloveniei, indicată chiar în adresa CEDO, cauza în care Curtea a pronunțat o condamnare întrucât „judecătorii care nu au participat la proces nu pot motiva și semna hotărârea judecatoresca, pentru că nu pot oferi garanția că s-a realizat o bună administrare a actului de Justiție”.

Există și practică pe principiului continuității și nemijlocirii, adoptată deja de Înalta Curte, care prevede că ori de câte ori un judecător este schimbat din Complet, cercetarea judecatoareasca se reia de către noul judecător intrat în cauza, care este obligat să administreze personal probele. Practic, în urmă procedurii Curții Europene a Drepturilor Omului, se poate constată că Înalta Curte, de altfel „expertă” în respectarea dreptului la un proces echitabil, a încălcat un drept fundamental al liderului PSD, atunci când a permis că motivarea hotărârii Completului de 5 judecători să fie semnată de o judecătoare, în speță, președinta Înaltei Curți Cristina Tarcea, care nu a luat parte la proces.

 

Iată adresa CEDO: „ OBIECTUL CAZULUI Plângerea se referă la lipsa semnării motivării unei hotărâri definitive pronunțate în cadrul unei proceduri penale împotriva reclamantului, de către doi dintre cei cinci judecători care au făcut parte din completul care a pronunțat hotărârea.

Mai exact, reclamantul se plânge de absența semnării motivării hotărârii din 22 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție („Înalta Curte”), de către judecătorii L.D.S. și L.L.Z, care s-au retras înainte de motivarea hotărârii, și de prezența semnăturii judecătorului TIC, președintele Înaltei Curți, care a înlocuit semnăturile celor doi judecători, în timp ce el nu fusese membru al Completului de judecată care a pronunțat hotărârea în cauza. Această situație a făcut obiectul unei contestații la executare respinse în 24 aprilie 2017 că fiind în mod vădit nefondată de către Înalta Curte. Înalta Curte a hotărât, printre altele, că procesul-verbal în cauza a fost semnat de toți judecătorii, inclusiv L.D.S. LLZ și că, în cazul unui colegiu format din cinci judecători, faptul că doi judecători nu au semnat raționamentul hotărârii nu a fost, în sine, un obstacol în calea executării hotărârii în cauza. Potrivit Înaltei Curți a existat o imposibilitate obiectivă de a semna motivarea hotărârii, în conformitate cu articolul 406 din Codul de procedura penală, situație care a autorizat președintele Înaltei Curți de a semna motivarea în locul judecătorilor L.D.S. și L.L.Z.

ÎNTREBARE PĂRȚILOR. Au fost considerate în mod corect acuzațiile în materie penală împotriva reclamantului, așa cum prevede articolul 6 § 1 al Convenției, în măsură în care motivarea hotărârii din 22 Aprilie 2016, a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost semnată de doi dintre cei cinci judecători care au participat la ședința de judecată care a pronunțat hotărârea judecătorească și din motivele expuse în hotărârea din 24 Aprilie 2017 al Înaltei Curți (mutatis mutandis, Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei, nr. 68939/12 și 68949/12, 7 martie 2017)?”

 

Precedent pentru Dragnea Cauza “Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei” invocată în adresa CEDO este trasă la indigo cu dosarul liderului PSD Liviu Dragnea. În această speță, CEDO de la Strasbourg a stabilit că asemenea practici, în care hotărârile nu sunt semnate de judecătorii care le pronunță, constituție o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția EDO. Reclamanții sloveni (unul condamnat pentru tăieri ilegale de arbori și altul pentru furt) au reclamat faptul că judecătorii cauzei au administrat un probatoriu complex, dar în final, cei care au redactat (motivat) deciziile de condamnare, la circa 3 ani după judecată, nu au mai fost aceeași care au participat la proces și au dat verdictul, întrucât cei care au judecat dosarul și au dat verdictul s-au pensionat. Judecătorii CEDO au mai remarcat faptul că deși apare acceptabil că un alt judecător care nu a participat la judecarea procesului, să semneze în locul altuia, acest lucru poate fi considerat justificat doar în caz de deces sau absența îndelungată (boală, accident) . Judecătorii CEDO au respins argumentele Guvernului sloven și au statuat că motivația că judecătorii s-au pensionat nu poate fi luată în seama. 

Cu privire la judecătorul A.K, CEDO a reținut: “ …Curtea observă că data pensionarii trebuia să-i fie cunoscut judecătorului A.K. dinainte… avea posibilitatea să ia toate măsurile să termine cazul în timp util, singur sau cu intervenția unui alt judecător care să fie prezent în stadiul incipient al procedurilor… asta însemna că judecătorul A.K. să fie preocupat de faptul că avea obligația să redacteze motivele soluției sale… În concluzie, Curtea consideră că petentii aveau dreptul la un proces echitabil, care a fost încălcat întrucât judecătorii care au condus procesul acestora trebuiau să fie cei care să motiveze hotărârile pronunțate… a fost violat.

Articolul 6 din Convenție ”. De asemenea, foarte importantă este și decizia CEDO în cauza “Beraru împotriva României”. 

În acest caz, statul a fost condamnat pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil după ce Beraru a reclamat că i-a fost încălcat dreptul de a fi judecat de o instanța independența și imparțială deoarece la cinci luni de la începutul procesului în față Curții de Apel București, completul inițial format dintr-un judecător unic a fost extins cu un al doilea judecător după ce instanța examinase deja majoritatea probelor, iar cel de-al doilea judecător a deliberat și a semnat hotărârea fără să fi examinat personal probele. Or, este evident că și în cazul lui Dragnea se poate consideră că hotărârea a fost pronunțată de un alt complet decât cel care a judecat dosarul.

Sursa – luju.ro