Bucești – loc de odihnă al limbii române

Spread the love

Loading

Autor: Pr. Ionel Rusu – membru U.Z.P.R. Galați

Asociația „Ștefan Peticăˮ din satul Bucești, comuna Ivești, județul Galați, în ziua de 2 septembrie a.c. a organizat un eveniment cultural-spiritual dedicat sărbătoririi Zilei Limbii Române. În jurul orei 10.00 invitații prezenți s-au adunat laolaltă la mormântul poetului simbolist Ștefan Petică, al cărui nume se află inserat pe pomelnicul de piatră din sfântul altar al bisericii ”Sfinții Mihail și Gavriil”. Slujba religioasă comemorativă a fost oficiată de p.c. părinte Ștefan …. , apoi a fost depusă o coroană de flori în semn de recunoștință pentru contribuția la binele neamului și pentru îmbogățirea lăzii de zestre a literaturii naționale.

Totodată, doamna Lenuța Rarinca a demonstrat a fi o gazdă generoasă în calitatea de muzeograf al casei memoriale „Hortensia Papadat Bengescuˮ și a oferit ocazia fericită celor prezenți să viziteze muzeul literar. Împreună s-au rugat pentru sufletul romancierei, fiica generalului Bengescu, luptător distins în Primul Război Mondial. Slujba de pomenire s-a săvârșit de părintele paroh al Bisericii „Sfântul Gheorgheˮ din Ivești, Ionel Vasile, și de către părintele scriitor din Liești, Ion Croitoru, la sfârșitul căreia s-a depus o altă coroană de flori.

După ora principală a prânzului, mai precis în jurul orelor 12.00-12.30, edilul comunei, primarul Maricel Ghioca, s-a întâlnit în sala de consiliu a Primăriei cu invitații de onoare a asociației, la mijlocirea scriitoarei Tudosia Lazăr, președinta proaspetei entități culturale. Domnia sa a oferit diplome de onoare domnului primar și doamnei Maria-Magdalena Tuluș, muzeograf al Muzeului Județean de Istorie „Paul Păltâneaˮ din Galați.

Începând cu orele 15.00 a avut loc la „oaza lui Năstăsacheˮ, pe albia Bârladului, prezentări de carte din partea următoarelor personalități literare: Mariana Vârtosu, membru fondator și președinta L.S.R. Vrancea; poeta Geanina Bârlădeanu (Focșani); criticul literar Anca Sogor (Focșani); Olimpia Sava – membru U.S.R. (Galați); scriitoarea Cezarina Adamescu, membru U.S.R. (Galați); poeta Lucia Țigănuș-Meleacă (Galați); scriitoarea Zenovia Zamfir (Râmnicu-Vâlcea); scriitorul Marin Năstase (Galați); poetul Sebastian Golomoz (Slobozia-Conachi), scriitoarea Elena Tudose (Galați); scriitoarea Sibiana Mirela Antoche. Din bucuria prezentării cărților respectivilor autori s-au împărtășit scriitoarea Mioara Ardieleanu, redactor-șef al publicației UV3A „Timpul Seniorilorˮ (Galați), poeta Coca Coralia Drăgan (Galați), scriitorul Ștefan Andronache, reprezentantul Bibliotecii Municipale „Ștefan Peticăˮ(Tecuci); Costică Antoche, redactor video; Nicoleta Călina Presură, descendentă a familiei poetului; Aura Golomoz, membră activă a asociației; Mișca Mihnea și Ciobanu Maria, redactori la Radio ProDiaspora din București; Antohe Gheorghe (Galați); Nina Mihaela Sterian (Casa Corpului Didactic), Stan Andrei.

Momentele artistice alternative au fost întreținute de artistele populare: Cristina Vasilica Nedelcu (Galați) și Lidia Ciurea (comuna Costache Negri). Două artiste plastice, Ioana Tătaru și Mihaela Stanciu, ambele în clasa a VIII-a la gimnaziul din sat, sub bagheta doamnei Dana Gheorghiu, au adus prin culoare lumină în ochi publicului iubitor de carte și de arte frumoase, iar zece copii de-ai dumneai au susținut proiectul „Limba română prin ochi de copilˮ.

Ca acest eveniment să aibă loc la timp și în condiții bune de manifestare, a fost nevoie de sprijinul material și financiar al Tipografiei Opanis din Galati, a ziarului Realitatea prin domnul Pompiliu Comșa și s-a adăugat mâna întinsă a domnului Mantu Vasile (persoană fizică), a doamnei Camelia Florescu din București și a altor persoane generoase anonime.

Cu toată sinceritatea adresez felicitări organizatorilor și participanților pentru omagiul pe care l-au adus limbii române – „limbă sfântă a vechilor cazanii‟ , dulce ca mierea și pecetluită de Sfânta Biserică Ortodoxă Română, mama spirituală a neamului românesc, după mărturisirea poetului național Mihai Eminescu. Haidem să oprim profanarea ei și să o păstrăm în inimă, în viață, în societate, cu demnitate și respect, astăzi, acum, mâine și de-a pururi.