În Hong Kong continuă protestele pro-democratice,
în condiţiile în care în China este sărbătorită Ziua Naţională
În Hong Kong, protestele în favoarea democraţiei s-au extins în alte părţi ale oraşului, în timp ce conducerea pro – Beijing a teritoriului celebrează Ziua Naţională a Chinei. Unii din protestatari au huiduit şi s-au întors cu spatele, în timp ce era cântat imnul naţional al Chinei pentru a marca împlinirea a 65 de ani de la preluarea puterii de către Partidul Comunist.
În declaraţii făcute cu ocazia Zilei Naţionale a Chinei, şeful executivului din Hong Kong, CY Leung, a cerut protestatarilor să sprijine reformele electorale expuse de Beijing, adăugând că Hong Kong-ul şi China trebuie să lucreze împreună pentru realizarea de progrese.
Acestea sunt cele mai ample manifestaţii care au loc în Hong Kong de când insula, o fostă colonie britanică, i-a fost înapoiată Chinei, în 1997, scrie Reuters care precizează că autorităţile de la Beijing nu s-au mai confruntat cu proteste aşa de ample din 1989, când au înăbuşit sângeros demonstraţiile din piaţa Tien-an-Men.
Hong Kongul beneficiază de drepturi şi libertăţi mai mari decât restul Chinei, fiind condus în baza principiului „o ţară, două doctrine”, însă Beijingul a decis, în urmă cu o lună, că persoanele care doresc să candideze pentru administraţia insulei trebuie să primească avizul centrului, ceea ce a dus la declanşarea protestelor în urmă cu cinci zile.
Protestatarii se revoltă în special împotriva deciziei Beijingului, anunţată în august, de a permite votul universal pentru alegerea premierului local în 2017, păstrând, totuşi, controlul asupra candidaturilor.
Deşi “deocamdată nu s-a făcut uz de arme letale şi nici nu au avut loc arestări în masă, fiecare zi ce trece fără dialog creşte riscul” unui astfel de deznodământ, apreciază cotidianul britanic The Guardian şi atenţionează că “exact de acest fel de imagine nu are nevoie un centru financiar a cărui stabilitate era până acum proverbială”.
Aceeași publicație notează că premierul britanic David Cameron a refuzat să se întâlnească cu unul dintre decanii de vârstă ai protestatarilor din Hong Kong, în vreme ce aviza vânzarea în Hong Kong a 300.000 de kilograme de gaze lacrimogene.
“Preşedintele chinez are de făcut o alegere clară, între concesii pentru protestatari şi represiune”, conchide şi Wall Street Journal.
Între timp, ultimul guvernator britanic teritoriului, Lord Patten, a vorbit public despre protestele pro-democrație, pentru prima dată spunând că dialogul necesar pentru a înlocui spray-uri cu gaz și piper și grenadele lacrimogene, în scopul de a se ajunge la o înțelege pașnică. El a declarat că problema a fost tratată greșit și pune sub semnul întrebării dacă autoritățile chineze și reprezentanții în guvernul de la Hong Kong au avut în realitate același scop.
Lord Patten a mai declarat: „Există o Declarația comună, prin care Marea Britanie are obligația ca timp de 50 de ani de la predarea insulei, să urmărească direct ceea ce se întâmplă în Hong Kong. Deși guvernul chinez a promis că nu se va împlica în guvernarea insulei Hong Kong, nu și-a ținut primisiunea. Acest lucru demonstrează clar că ritmul de democratizare este o problemă pentru guvernul comunist din Hong Kong.”
Protestele fără precedent de sfidare a autorităților chineze vine pe fondul unei acuzații publice. Experți în tehnologie au directionat spre telefoanele protestarilor programe malware sofisticate. Menirea acestor programe este de a obține detalii personale, inclusiv contacte, parole și fotografii.
Acest atac cibernetic a fost descoperit de firma de securitate cibernetică Lacoon Mobile Security, și a făcut public tacticile sub acoperire ale guvernului, prin folosirea unor malware cu numele iOS și Xsser, care pot fura informații de la protestatari, care folosesc iPhone sau iPad-uri.
Afacerile din marile oraș, cel mai mare centru financiar din Asia, au ajuns într-un impas și afectează în primul rând băncile.
Polițiști au folosit gaze lacrimogene, spray cu piper și bastoane pentru a încerca potolirea spiritelor.
M. Lau, un pensionar în vârstă de 56 de ani, a declarat pentru Daily Mail că a ieșit în stradă pentru a protesta: „Părinții și bunicii noștri au venit la Hong Kong pentru libertate și pentru statul de drept. Acest protest este pentru a menține sistemul nostru legal de 160 de ani, pentru generația următoare „.
Protestele sunt cele mai grave din Hong Kong de când China a preluat în 1997 conducerea sa a fostei colonii britanice. Aceste proteste reprezintă una dintre cele mai mari provocări politice pentru Beijing, deoarece putearea comunistă a zdrobit violent protestele pro-democrație din piața Tiananmen în 1989.
Sursa: dailymail.co.uk, dcnews.ro, romania-actualitati.ro
{gallery}protesteinchina2014{/gallery}