Combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal în România

La zece ani de la adoptarea Deciziei cadru 2008/913 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, în România încă nu este cunoscut numărul real al infracțiunilor motivate de ură.București, 30 martie 2020. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice, a implementat în perioada octombrie 2018 – martie 2020 proiectul ”10 ani de Implementare a Deciziei Cadru UE privind rasismul și xenofobia în România: provocări și abordări noi a acțiunilor privind infracțiunile motivate de ură” – NoIntoHate2018 finanțat de Comisia Europeană, prin programul JUST/REC-AG-2017/REC-RRAC-HATE-AG-2017, conform Contractului de finanțare nr.809349.
Proiectul a urmărit identificarea deficiențelor în aplicarea Deciziei Cadru 2008/913 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal în România respectiv a măsurilor ce se impun pentru îmbunătățirea înregistrărilor/raportărilor infracțiunilor motivate de ură și, implicit, pentru prevenirea acestora. Astfel, transpunerea deciziei-cadru în legislația primară din România s-a realizat corect și complet. În schimb, legislația secundară, în special cea care ar putea conduce la o fundamentare mai riguroasă a politicilor penale de reprimare a fenomenului infracțional motivat de ură prin furnizarea de date statistice de corecte, complete și riguroase, necesită îmbunătățiri.
În urma documentării/activităților/discuțiilor cu autoritățile publice derulate pe parcursul proiectului, principalele măsuri pentru o mai eficientă implementare în România a Deciziei-cadru vizează:
• derularea de campanii de informare/conștientizare atât în rândul comunităților cu risc sociologic ridicat de a deveni victime cât și în rândul populației cu privire la atribuţiile autorităţilor represive ale statului în materia combaterii infracţiunilor motivate de ură, inclusiv obligaţia acestora de înregistra distinct mobilul lor, cu atât mai mult atunci când victimele fac astfel de precizări;
• formare profesională continuă, cu precădere a forţelor de ordine, dar și a personalului administrativ în materie de colectare de date statistice;
• îmbunătățirea sistemului de colectare de date, inclusiv prin colectarea lor dezagregată, precum și a înregistrării/raportării incidentelor.

Paul Iganski este Profesor de Criminologie & Justiție Penală la Facultatea de Drept a Universității din Lancaster din Marea Britanie.

„Infracțiunile motivate de ură pot avea un impact negativ extrem asupra vieților persoanelor și comunităților vizate – mai grav față de alte tipuri de infracțiuni. Agresarea identității sociale a unei persoane rănește la nivel mental și psihologic. Aceasta poate afecta de asemenea comportamentul persoanelor vizate și poate deteriora calitatea vieții lor prin faptul că ei încearcă să evite repetarea victimizării ca urmare a infracțiunii motivate de ură. Codul penal român include unele din cele mai cuprinzătoare prevederi din Europa privind combaterea infracțiunilor motivate de ură.”

Pentru mai multe detalii despre proiect, accesați link-urile următoare:
https://cncd.ro/2020-03-30-comunicat-de-presa-30-martie-2020

Comunicat de presa: La zece ani de la adoptarea Deciziei cadru 2008/913 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, în România încă nu este cunoscut numărul real al infracțiunilor motivate de ură

Institutul pentru Politici Publice
office@ipp.ro
tel/fax: 021 212 3126
www.ipp.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *