Nu avem dreptul să uităm Regimul Comunist. Noi care am trăit acel odios regim nu avem dreptul să-l regretăm. Până când nu va dispărea exponenții securității din Parlament și instituțiile statului, până nu va dispărea din viața politică guvernatorul securist Traian Băsescu, românii se vor târî în mocirla dezinformărilor și la picioarele îmbogățiților prin fraudă și hoție.
Democrația la noi este una originală, interpretată și manipulată printr-o mass-medie aservită. Cu ce îl are la mână Băsescu pe Robert Porcescu și pe Cristoiu Ardei Umpluți? Timpul va demonstra că aceștea fac jocurile securității infiltrate peste tot ca o boală, de care parcă nu mai scăpăm niciodată.
Cine poartă vina? Poporul roman poartă vina că tolerează nemernicia, tolerează incompetența și minciuna politică.
Cu toată invenția unui cvorum de 50%, rezultatele refendumului din 29 iulie 2012 arată că Băsescu nu mai este președinte.
Eu, ca cetățean liber al Uniunii Europene și a României declar că Traian Băsescu nu mai este președintele meu, este președintele hoților, dezinformatorilor și securiștilor care l-au propulsat spre funcția de președinte.
Dacă aș putea, aș amputa din viața mea cei zece ani de prostie băsăsciană, fiindcă cea mai neagră perioadă din viața mea poartă pecetea nemernicului guvernator Traian Băsescu.
Și pentru că avem obligația să nu TĂCEM, vă chem la luptă împotriva unui președinte nelegitim. Fiecare cum poate, prin atacare dezinformărilor, prin ocolirea posturilor de televiziune unde Robert Porcescu și clica de derbedei vă dezinformează, prin orice se poate demonstra că Băsescu și Clica ne mint și ne fură.
Pentru început o radiografie a terorii comuniste.
1. Colectivizarea
Ca și rezultat al legii agricole din 1949 toate pământurile aflate în proprietate private mai mari de 50 de hectare au fost transferate în proprietatea statului. După moartea lui Stalin procesul de colectivizare este încetinit, dar este reluat în perioada 1957-1962. Colectivizarea de 13 ani a avut zeci de mii de victime.
2. Procesele politice
La alegerile parlamentare din 1946 Partidul Comunist din România câștiga alegerile, prin fraude electorale. După doi ani încep înlăturarea adversarilor politici. Mulți politicieni și intelectuali sunt condamnați la moarte, alții la închisoare pe ani lungi. Majoritatea nu scapă pâna la amnestia anilor 1962-64.
3. Primii ani ai erei Ceaușescu și politica de abordare a Vestului
În 1965 Nicolae Ceaușescu este ales prim secretar al PCR. Prin politica independenta față de Uniunea Sovietica obține o popularitate timpurie. În 1968 condamna intervenția din Cehoslovacia a trupelor aliate cu Uniunea Sovietica și organizeaza vizite oficiale în mai
multe state vestice. În anii 1970 însă oamenii devin tot mai deziluzionați față de politica lui.
4. Cultul persoanei și Ceaușescu
În 1971 Ceaușescu vizitează Coreea de Nord și China. Comparativ cu țările europene de după moartea lui Stalin, cultul persoanei în aceste state este parte pregnantă a vieții cotidiene. Ceaușescu încearcă să introducă acest obicei și în România. Cultul liderului este construit de
scriitori, poeți ți alți artiști, care îl divinizează pe dictator. Pe străzi apar postere uriașe cu Ceaușescu.
5. România anilor 1980
Pentru a completa diferite proiecte grandomane, Ceaușescu apelează la împrumuturi vestice, care la un moment dat atinge cota de 13 miliarde de dolari. Pentru a evita falimentarea completă a statului, se alege o strategie de economisire, alimentele de baza cum ar fi pâinea, uleiul, zaharul, benzina fiind împarțite numai pe bonuri. Tot în cadrul acestei strategii apar penele de curent zilnice. Această economisire cauzează nemulțumire în rândul societații, conducând în final chiar și la revoluția din 1989.
6. Minoritățile și bisericile în România comunistă
După 1944 statul a început schimbarea forțată a datelor demografice din Ardeal, prin mutarea forțată a muncitorilor români din Moldova și Oltenia în orașele mari transilvănene. În multe cazuri sate întregi au fost „urbanizate”. Minoritățile au fost privite cu suspiciune, în 1959 a
fost desființată Universitatea maghiară, Universitatea Bolyai, fiind unificată cu Universitatea Babeș. În anii 80 harțuirea minorităților s-a intensificat, aratând „originalitatea” comunismului din România, care a preluat multe elemente de la naționalism.
7. Securitatea
Securitatea a fost poliția politică din România înființată de ofițeri NKVD în 1948. În era Gheorghiu Dej a fost cel mai important instrument folosit în timpul colectivizării și lichidării
Dușmanilor politici. Ca și rezultat al terorii din perioada 1948-1965 populația a trăit într-o frică continuă. Era Ceaușescu a folosit această notorietate a Securității pentru a ține sub control societatea. După 1965 nu s-au mai comis așa de multe asasinări politice cât au fost
comise în era Gheorghiu Dej, Securitatea intervenind în forță numai la evenimente ca și demonstrația minieră din 1977 sau demonstrația muncitorilor din Brașov din 1987. Forțele revoluționare din 1989, în frunte cu Frontul Salvarii Naționale au decis dizolvarea Securitații.
9. Rezistența în munți
Forțele anticomuniste au apărut nu cu mult timp dupa instaurarea comunismului în România.
Aceștia au fost grupuri armate care s-au retras în munți. Membrii rezistenței au fost membri partidelor de opoziție, sau foști membri de guvern, soldați, țărani sau intelectuali. Cu lichidarea acestor grupuri s-a ocupat un întreg regiment al Securitații. Prin 1956 forțele
statului au reușit să înlature rezistența.
{gallery}comunism{/gallery}
Sursa foto: descopera.ro, salviadivinorum.ro, evz.ro, nouarepublica.ro, 9am.ro, basarabeni.ro, documentareon.com, rfi.ro, efemeride.ro, urmatorulpas.com, sorinplaton.wordpress.com