Primul om politic, care a atras atenţia că foştii securiştii s-au regrupat în partidele de dreapta, a fost preşedintele Emil Constantinescu. În timpul mandatului acestui preşedinte, cu guvernări de dreapta, conduse de Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu s-a făcut prima încercare de deconspirare şi pedepsire a foştilor securişti. S-a creat o psihoză naţională şi s-a motivat atunci că deconspirarea foştilor securişti ar putea afecta siguranţa naţională. La sfârşitul mandatului, Emil Constantinescu observa blazat că a fost învins de securiştii din partidele de dreapta care au format Convenţia Democrată.
Acest prim semnal de alarmă arată emigrarea foştilor securişti din partidele de stânga spre partidele de dreapta. Următorul pas impunerea unui preşedinte fost securist, ofiţer sub acoperire, Traian Băsescu. Zece ani foştii securişti s-au organizat şi prima mare manipulare a fost în 2009, când pentru prima dată voturile din diasporă au impus în al doilea mandat un preşedinte pentru fost securist, un infractor, care a subminat economia naţională, având pe rol mai multe dosare penale. Deşi au fost 25.000 de plângeri faţă de voturile din diasporă, Curtea Constituţională nu a permis verificarea acestor voturi. În fapt nu se putea explica numărul mare de voturi la o secţie din Paris, dar decizia Curţii Constituţionale a demonstrat că şi acest for suprem pentru supravegherea Consituţiei a fost cucerit de foştii securişti.
Ce beneficii aduc românii din diasporă?
Cine formează diaspora? O parte au fugit prin Iugoslavia şi Ungaria şi s-au stabilit în mai multe ţări ale lumii. Unii au fugit pentru reîntregirea familiei, alţii ca să trăiască mai bine,dar printre ei erau înfiltraţi şi agenţi ai securităţii. Primii care au plecat masiv au fost evreii, apoi a urmat valul de plecări a etnicilor germani. După 1990 plecările s-au accentuat şi tot mai mulţi români s-au stabilit în Spania şi Italia, dar şi în alte ţări. Printre ei erau agenţi ai fostei securităţi adormiţi, la care s-au adăugat toţi ataşaţii militari ai ambasadelor de pe timpul lui Ceauşescu. Aceşti ataşaţi erau ofiţeri sub acoperire şi în marea lor majoritate au devenit formatori de opinie.
Ce muncesc românii în străinătate? Foarte puţini şi-au găsit un loc de muncă adecvat şi foarte puţini au ajuns să-şi vadă visul cu ochii. În marea lor majoritate fac munci grele, pe care autohtonii refuză să le mai facă. Nu ezit să spun că muncile cele mai urâte, de la curăţarea closetelor, la transportarea gunoiului, la dezinfectarea unor zone afectate de accidente chimice, industrial etc. şi munci agricole.
Ce reprezintă românii din diasporă pentru România?
Unii spun că trimit bani familiilor de acasă. Corect. Dar cei care trimit bani acasă au un loc de muncă stabil. O minoritate care ne face cinste, însă cei mai mulţi, în opinia mea, sunt certaţi cu legea şi au fugit din România pentru a câştiga un ban mai uşor.
Fără să ezit mai spun că unii omâni din diasporă şi-au abandonat copii, care prin lipsa păriţilor vor deveni viitori infractori. Nu ştiu de ce Guvernul României nu cere pedepsirea românilor care şi-au abandonat copii. Această cerere este una legitimă, ţinând cont că suntem cetăţeni europeni.
În toate marile oraşe vezi români care cerşesc. Cerşesc românii din Irlanda până în Grecia şi din Italia până în Norvegia.
În toate ţările UE românii se află pe primul loc la infracţiuni de spargere, tâlhărie, viol etc. Şi aduc mari prejudicii de imagine a ţării şi a românilor care trăiesc şi muncesc şi contribuie la buget.
Cu ce se mai laudă românii din diasporă? Cu cele mai rafinate curve. Pe străzile multor oraşe fetele române din diasporă îşi oferă trupul.
Şi exemplele pot continua, fapt ce mă face să cred că ura faţă de propriul popor al românilor din diasporă a fost manipulată şi inoculată de foştii securişti.
Manipulare şi în 2009 şi în 2014
Cred că românii din diasporă au drept de vot, dar numai pe teritoriul României. Când spun asta mă refer că ei sunt străini de realităţile vieţii noastre politice. Aşa că scandalul prelungit cu românii din diasporă, care nu au votat, mi se pare forţat şi lipsit de bun simţ. Faptul că acest scandal continuă arată manipularea foştilor securişti. Şi pentru că ei vor să voteze nu pledez pentru votul prin corespondenţă, propun o lege ca şi în Germania, să-şi anunţe prezenţa la vot cu şase luni înainte. Iar dacă şi-a anunţat prezenţa şi nu vine să fie amendat cu 1.000 euro cel puţin.
În ţară prin lege s-au stopat cadourile electorale. Dar această lege nu are juridicţie asupra românilor din diasporă. În Franţa nu există o lege care să condamne o persoană de etnie română care încalcă o lege din România. Aici s-a plătit la greu şi românii din diasporă, o mare parte dintre ei, pentru 50 de euro o regulează şi pe măsa. Da, există dovezi că românii din diasporă, care au făcut scandal au fost cumpăraţi şi aceste dovezi vor ieşi la iveală când se va finaliza dosarul de cercetare penală.
Românii din diasporă nu acceptă dreptul la opinie
În ultima vreme românii din diasporă se consideră victime şi uită că în 2009 ne-au impus cu forţa un preşedinte fost securist, infractor acuzat de furtul flotei României şi alte inginerii financiare. În 2014 acelaşi scenariu a funcţionat, românii din diasporă au impus un preşedinte suspect de spălare de bani, trafic de copii şi evaziune fiscală.
Vă veţi întreba cum au putut cele 400.000 de români din diasporă să influenţeze votul? Simplu. Cei 400.000 au sunat familiile, rudele şi au minţit că dacă va fi ales Klaus Iohannis ei o vor duce mai bine. Sunt dovezi în acest sens şi la finalizarea cercetărilor penale vor fi prezentate mai multe convorbiri telefonice înregistrate. Şi aşa au apărut cei un million şi ceva de votanţi în plus, care au adus la preşidenţie un acelaşi tip de preşedinte: infractor.
Cel mai mare drept câştigat este dreptul la opinie, însă românii din diasporă nu acceptă acest drept şi se plâng că românii din ţară nu sunt de acord cu ei. Mai mulţi oameni politici şi-au exprimat părerea, cum o fac şi eu acum, însă au fost înjuraţi şi criticaţi şi reclamaţi… Atenţie! Se observă modelul securist de dezinformare şi manipulare.
Iată un exemplu de cum înţeleg românii din diasporă să respecte dreptul la exprimare liberă, legiferat de Constituţia României, câştigat în decembrie 1989:
„Încetaţi cu jignirea diasporei”, a fost mesajul apăsat transmis de Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE), după ce sute de români, stabiliţi peste tot în Europa, au cerut indignaţi organizaţiei să ia măsuri „urgente şi ferme împotriva campaniei perfide de denigrare a Diasporei”.
O reacţie la dreptul la opinie a lui Miron Cozma şi a lui C.V. Tudor, care şi-a permis să jignească comunitatea milioanelor de români stabiliţi în afara ţării, numindu-i „cerşetori”, sau „căpşunari” şi acuzând că voturile din străinătate ar fi fost cumpărate pe câţiva euro.
Concluzii
Până când Securitatea şi foştii securiştii, foştii colaboratori şi informatori nu vor fi scoşi în afara legii vom fi o masă de manevră. Dacă asta vor români atunci înseamnă că România are un preşedinte pe care îl merită!
Sursa: romanialibera.ro, digi24.ro