Cultură și civilizație românească în sud – estul României

Spread the love

Loading

Autor: Pr.Ionel Rusu-membru UZPR

În perioada 22-29 octombrie anul curent municipiul Galați s-a învrednicit a fi  gazdă pentru 40 de etnici români, vorbitori de limbă română, profesori și învățători din regiunea Odesa la care s-au adăugat alți douăzeci de invitați din țara și Republica Moldova. Toți aceștia s-au așezat „în băncile Școlii Europene Danubiene” cu finanțarea și sub egida Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, program implementat de Asociația  „Danubiana” Galați, aflat  la a șasea ediție cu tema „ Cultură și civilizație românească” iar deschiderea s-a făcut la Colegiul Național Costache Negri Galați, în prezența a multor oficialități.

Conducerea Asociației Danubiana Galați, este  aceea care si-a propus să promoveze cultura , spiritualitatea si civilizația aici și dincolo de granițe prin proiectul desfășurat.

Orașul nostru dunărean, a fost pentru o săptămână  o capitală a culturii și civilizație, datorită dnei Antoneta Crudu, Marius Crudu și Ionuț Crudu, precum și tuturor celor ce s-au implicat  la realizarea acestui grandios proiect .

Un aport deosebit la realizarea acestor activități impresionante l-au adus , Maria Stanciu UZPR , Filiala Galați Radu Macovei, Elvira Alexandrescu, Daniela Bobu, Gina Burghiu, Ilona Terescenco, Dana Cojocaru , Rodica Stefănică, profesori  la Colegiul Național Costache Negri, dna lector univ. dr. Cristina Butnaru Sandache și prof. Nicuța Ardeleanu Blaga, împreună cu alți profesori și elevi voluntari.

Pentru buna desfășurare a acestui îndrăzneț proiect transfrontalier distinse instituții spiritual-culturale și asociații culturale au pus umărul : Arhiepiscopia Dunării de Jos ; Muzeul Istoriei Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea Jos, Galați ; Biserica Vovidenia din Galați;  Muzeul Unirii  din Focșani, Mausoleele de la Focșani, Mărășești, Mărăști ; Mănăstirea Brazi ; Biblioteca județeană ;Casa Artelor ; Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala „ Radu Macovei” ; Uniunea Scriitorilor din România, filiala Sud-Est ; Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” ; Colegiul Național „ Costache Negri” ; Centrul Cultural „Dunărea de Jos” ; Școala  „ Ștefan cel Mare” ( Nr.13 );Colegiul de Industrie Alimentară „ Elena Cuza” ; Muzeul Vrancei din Focșani ; Fundația „Sfântul Sava”  din Buzău ;Asociația „Cultul Eroilor Regina Maria”  din Focșani ; Asociația culturală „Ion T.Sion” din comuna Umbrărești ; Liceul de arte „ Dimitrie Cuclin” ; Asociația  „Frontiera Gălățeană” ; Asociația  „Flori Rodica Tighici Iacomi” din Târgu Bujor ; Primăriile din Răcoasa (Vrancea) și Umbrărești (Galați), Baroul Galați (UNBR), Grădinițele nr.30 și Camil Ressu.

La activitățile spirituale, cultural- educative și recreative au avut deosebita plăcere să fie prezente următoarele personalități: prof.univ.dr. Areta Moșu, vicepreședintele Astra Iași; prof.Maria Cioică, președinte Astra Alba Iulia; poetul independent Sandu Cătinean ( Bonțida –Cluj); prof.univ. Natalia Ursu, Universitatea Ismail (Ucraina); Florina Zaharia, președinte filiala sud-est a Uniunii Scriitorilor; Dana Vlad , jurnalist Pro FM;  Adi G.Secară, scriitor și bibliotecar; Maria Stanciu, președinte filiala UZPR „Radu Macovei” Galați ; colonel(r) Aurelian Niculescu-administrator a două asociații culturale; Beatris Olimpia Martiș, realizatoare emisiuni Express TV; conf.univ.dr. Silvia Grossu de la Universitatea de Stat Moldova; prof.univ.dr. Varvara Buzilă de la Muzeul Național de Etnografie Chișinău; prof.univ.Maria Barbâ de la Universitatea „B.P.Hașdeu” din Cahul (Republica Moldova); prof.Ala Stârcu din Florești (Republica Moldova); Nicolae Jelescu din Cartal (Ucraina) actor de teatru și film; Evdochia Sevastianov Mândru, cadru didactic în satul Borisăuca, Odessa(Ucraina); Cătălin Negoiță, profesor univ. dr. habil.,  Tănase Serea, poet și membru al Uniunii Scriitorilor de limbă română(Chișinău).În ultimile două zile ale proiectului s-a adăugat și doamna Iuliana Gorea Costin, Ambsador Extraordinar si Plenipotențiar .

Pe parcursul celor șase zile de școală interactivă s-au lansat și prezentat cărți precum:  Trilogia „Mitropolitul Gurie , misiunea de credință și cultură” ( în amfiteatrul Colegiului Național „Costache Negri”  , luni 23 octombrie, a.c., de către Silvia Grossu ); „Arhitectura satului și a sufletului românesc din Moldova de Sud” (la Casa Artelor, marți, 24 oct. a.c., de către autoarea Maria Stanciu); Petru Todoran, ale cărui cărți au fost prezentate de criticul literar Adi G. Secară(la Casa Artelor, joi, 26 oct., a.c.) ; „10 ani pentru Cultură și civilizație” de Antoneta Crudu, presedinte Asociația  „Danubiana” Galați (Casa Artelor, joi, 26 oct. a.c.); volumul al nouăsprezecelea  „De dragul tău, iubită Românie” , al  poetului Sandu Cătinean (Casa Artelor, joi, 26 oct. a.c.); „Prizonierul iluziilor” de Tănase Serea (Chișinău);  „Ecoul Bugeacului” de Viaceslav Cușter, poet sud- basarabean; „Poeme strategice pe eșichier”, de autor Dima Marian și „Dor de cer”, autor Ana Barbu,(sâmbătă, 28 oct. a.c. la Umbrărești de Tecuci).

La înfrumusețarea programului cultural au contribuit cu recitări din propriile lor creații lirice: Mioara Baciu, Sandu Cătinean, Nicolae Jelescu, Petre Rău, Constantin și Daniela Gumann, Viaceslav Cușter, Vera Crăciun , Eufrosina Cojocaru(Reni), Vlad Vasiliu, Alina Beatrice Cheșcă, Valeriu Valegvi, Luminița Potârniche , Alina Marieta Ion.

Evenimentele artistice din cursul zilelor si cele serale au fost însuflețite cu brio de Carmen Vasilica Nedelcu (Școala Gimnazială nr. 26), Tonu Vasilica (Școala Gimnazială nr. 28), Teodora Luca „Dănțăușa” (Baia Mare), Monica Cătălina Țugulea (Vulcan, jud.Hunedoara); Alexandra Zaharia , Antonia Ursu, Gavrilă Alexandra, toate trei din Umbrărești, membre ale cercului de cateheză al parohiei Umbrărești 1; Maricica Mihoianu, artist popular și membru Astra Iași; elevi dansatori ai Școlii nr.13 “Ștefan cel Mare” din Galați, elevi ai Liceului de Arte și Ansamblu profesionist  „Flori de Tei” din Galați.Elevul Denis Mihai Diaconu, în clasa a IX- a la Colegiul Național ,,Costache Negri” Galați, autodidact, a lansat  în premieră o expoziție de tablouri în ,, Jocurile luminii: Impresii în Impasto și Grafit” la Casa Artelor și a fost intervievat de Dana Vlad , jurnalistă Pro FM. La deschiderea oficială a proiectului au contribuit din punct de vedere muzical elevii: Stan Rebeca Maria( Școala generală ,,Negoiță Dănăilă” din Bucești), Stan Cristian Gabriel (Școala generală ,,Negoiță Dănăilă” din Bucești), Stan Sofia Mihaela (Colegiul ,, Costache Negri”), toți trei pianiști și Carla Gafton (Școala generală Nr.2 ,,Constantin Marinescu”).

Temele pe care s-a pus accentul au fost variate: „Sacralitatea pâinii” cu referatul doamnei Varvara Buzilă (Chișinău); „Pâinea noastră cea de toate zilele”, pledoarie pentru pâine, prezentată de prof. Nicuța Ardeleanu Blaga ( Colegiul “Elena Cuza”, luni  23 octombrie ,a.c.) ; „Alexandru Ioan Cuza, pârcalab de Galați și domnitorul Țărilor Române”, alocuțiune a prof.univ. dr. habil.Cătălin Negoiță ( Muzeul de Istorie “Paul Păltănea”, marți, 24 octombrie a.c.); „Simbolurile Identității Naționale”, lucrare științifică susținută de Varvara Buzilă-( Casa Artelor, marți , 24 octombrie a.c.); „Arta cămășii cu altiță” același referent; „Costumul popular din zona Bugeacului”, prezentat de Maria Catanoi (Reni, Ucraina , marți, 24 octombrie a.c.); „Geografia României și cunoașterea mediului înconjurător”; (Popas la Vulcanii Noroioși, Tabăra de Sculptură de la Măgura, aplicație practică , miercuri, 25 octombrie a.c., referenți prof. Gina Burghiu și Elvira Alexandrescu); „Literatura unește sufletele românilor de pretutindeni”, moderator Adi G. Secară ( Casa Artelor, joi, 26 octombrie a.c); „Tradiții comune ale noastre”, Rogojeni. Tradiție și continuitate, în duplex , Ala Stârcu din Florești și Dana Vlad (Casa Artelor, 26 octombrie a.c); „Pedagogie și pedagogi” , referenți Maria Barbâ (Cahul-Basarabia) și lect.univ.dr.Cristina Butnaru Sandache; „Colegiul Național „Costache Negri”- izvor de cultură” -activitate practic-aplicativă, susținută în echipă de profesoarele Daniela Bobu, Daniela Cojocaru, Ilona Tereșcenco, Gina Burghiu, Ștefănică Rodica, Cătălina Aciobăniței.Concomitent s-a deschis o expoziție cu tema  „Rescriem povești identitare la Dunărea de Jos”  în colaborare cu Școala Normală și UZPR Galați prin prof.dr. Cristina Ciobanu și ziarist Stanciu Maria.

Totodată, au avut loc slujbe religioase comemorative, în special pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la trecerea în veșnicie la biserica „Vovidenia” de către părintele Pelin Ioan Gabriel și cu care ocazie a avut loc și o paradă a uniformelor militare din perioada Cuza, prezentată de Ionuț Crudu, Marius Crudu, vicepreședintele Asociației „Danubiana” Galați și de col (r) Aurelian Niculescu, (marți, 24 octombrie a.c.)

De altfel, slujbele au continuat pe sâmbătă, 28 octombrie a.c la mausoleele din Focșani, Mărășești și Mărăști, oaspeții fiind ghidați de comandantul Iulian Baștiurea. La Mărășești, toți cei prezenți s-au rugat pentru soldații români căzuți la datorie în Primul Război Mondial, în special pentru generalul Eremia Teofil Grigorescu, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu și mareșalul Alexandru Averescu.S-au interpretat cântece patriotice de Teodora Dănțăușa (Maramureș), Monica Cătălina Țugulea (Vulcan, jud Hunedoara) ,Tonu Vasilica, cetățean de onoare al comunei Umbrărești , poetul Sandu Cătinean și Maria Stanciu-ziarist au rostit înălțătoare poezii despre România.

La Mărăști treizeci de copii de la Școala generală Răcoasa în prezența primarului comunei Păun Vladimir, au intonat cântece de o sensibilitate aparte din opera lui Grigore Vieru și după trisaghionul închinat eroilor, părintele scriitor Ion Croitoru a rostit un dinamic cuvânt de suflet arătând importanța și semnificația acestui loc de pelerinaj din satul lui natal. Oamenii de cultură au fost și pelerini la racla Sfântului Teodosie de la Brazi ( de lângă Panciu) unde odihnește Ioan Slavici, marele nuvelist clasic, care împreună cu Mihai Eminescu au pus bazele pentru proiectul Catedralei Mântuirii Neamului, aflat astăzi în plină materializare.

Umorul românesc a fost cireașa de pe tort pentru elevii Școlii Europene Danubiene și au reușit să facă cum știu mai bine pe placul auditoriului profesorul Marin Onea (care a prezentat cartea “Gâlceava cu timpul trecut”) și Gheorghe Chicioroagă.

Finalul proiectului european transfrontalier de cultură a fost apoteotic. Tinerii talentați ai Asociației “ Ion T.Sion” din Umbrărești și membri ai grupului de cateheză ai parohiei Umbrărești 1 au încântat publicul prezent cu muzică populară autentică, cu muzică ușoară patriotică pe versuri de Doina și Ion Teodorovici și Grigore Vieru, au dansat în costume populare și au prezentat obiceiuri de nuntă tradițională moldovenească precum dansul prosoapelor, dansul colacului miresii, dansul găinii, animând cu voie bună la hore și sârbe strămoșești oaspeții care s-au înfruptat copios la o masă din bunătățile culinare specifice așezării răzeșești Umbrărești, ctitorită de Sfântul Ștefan cel Mare.Doamna ambasador Iuliana Gorea Costin a transmis alături de marele actor Nicolae Jelescu  mii de mulțumiri Primăriei Umbrărești, Asociației culturale „ Ion T.Sion” și tuturor celor din comună care s-au ostenit ca oaspeții să se simtă bine acasă.

Mesajele transmise in mass- media au fost foarte limpezi către societatea civilă:

  1. Limba română a fost, este și va fi păstrătoarea obiceiurilor și a datinilor strămoșești legate de naștere, căsătorie și înmormântare.
  2. Costumul tradițional românesc rămâne in permanență cartea de vizită identitară a neamului, asemenea veșmintelor bisericești.
  3. Biserica și școala dăinuiesc ca pietre de temelie ale culturii și civilizației românești in fața curentelor străine de duhul neamului.
  4. Natura, mediul înconjurător ,sunt fidele până la sfârșit românului ca dar al lui Dumnezeu pentru următoarele generații.
  5. Eroii n-au murit ci sunt vii în memoria și în cunoștiința națională de limbă, cultură și credință ortodoxă strămoșească, repere ale identității și continuității neamului.
  6. Pâinea, prescura, colacul și coliva cu simbolistică precreștină și creștină sunt sacre.
  7. Istoria locală, națională și europeană salvează de la ignoranță nația și fac apel la memorie acesteia.
  8. Înclinația spre poezie se găsește în fibra adâncă a românului și se descoperă în împrejurările concrete ale vieții lui.
  9. Iubirea de țară este un sentiment firesc care se cere a fi cultivat și păstrat ca pe o datorie sfântă și transmisă urmașilor.
  10. Limba, credința, cultura, portul fac parte din lada de zestre a nației române.

Mulțumim Departamentului pentru românii de pretutindeni care a finanțat acest eveniment spiritual-cultural de anvergură ce a avut la urbea „Dunării de Jos” , recunoștință și respect tuturor partenerilor de proiect și colaboratorilor care au dat dovadă de unitate în organizarea Școlii Europene Danubiene și în special tuturor profesorilor, ziariștilor, poeților, scriitorilor, elevilor talentați, partenerilor media care au  informat corect societatea civilă cu profesionalism, dăruire și responsabilitate despre proiectul care vizează în mod expres ființa noastră națională.

 

qrf
Tagged: