Dictatura Curții Constituționale a României
Curtea Constituțională a României a dat lovitură de stat
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că toate legile lasă loc de „înterpretare”, aceasta fiind „măreţia dreptului”.
Nouă judecători de la Curtea Constituţională au urinat pe Constituţia României, ca să spun pe şleau, s-au pişat pe legea
fundamentală a poporului român. De ce spun asta? Conform Constituţiei puterea suverană în România o are poporul român şi implicit această putere este transferată Parlamentului, adică aleşilor poporului.
La referendum CCR nu avea niciun drept să valideze sau să invalideze acest referendum, însă profesionalismul şi servilismul unor judecători de la CCR se încadrează la INFRACŢIUNE.
Unii spun că judecătorii CCR au imunitate. Trebuie luată această imnunitate. USL are majoritatea şi poate schimba această stare de fapt.
Curtea Constituiţională a României şi-a depăşit atribuţiile, iar rezultatele de la recensământul din 2011 arată că cei nouă judecătorii ne-au FURAT dreptul fundamental de suveranitate a poporului.
Concret, judecătorii CCR au FRAUDAT CONSTITUŢIA ROMÂNIEI şi toţi suntem vinovaţi că îi lăsăm să respire acelaşi aer cu noi. Indiferent cine sunt şi cine i-a numit, locul lor este la PUŞCĂRIE.
Oameni buni, gândiţi-vă sunt legi care au funcţionat şi opt – zece ani, legi care au fost constituţionale până în momentul când ceva nu i-a plăcut guvernatorului Băsescu şi deodată CCR cere schimbarea unor articole care îl favorizează pe preşedintele infractor.
Schimbarea care trebuie făcută la CCR este ca cei nouă judecătorii să nu mai fie numiţi politic, să fie o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi să fie formată de magistraţi specializaţi în drept constituţional.
După ce în articolul din numărul trecut am arătat că CCR este condusă de un chior, pensionar cu handicap gradul doi, fost jurist toată viaţa lui şi care prin implicarea politică a lui Băsescu a ajuns să fie ales a treia oară preşedinte CCR.
Complici la această fraudarea Constituţiei este şi mass-media aservită lui Băsescu, mă refer la B1 TV şi publicaţiile pupincuriste, care au uitat menirea presei.
Antena 3 şi Jurnalul Naţional au dus lupta cea mai grea şi coabitarea dintre Băsescu şi USL a permis că Laura Kovesi să pună mâna pe DNA. Cum a ajuns în fruntea instituţiei procurorii au început să construiască scenarii, să inventeze infracţiuni, pentru ca jurnaliştii să fie intimidaţi.
Gândiţi-vă! Doar în decembrie 1989 cei mulţi au datorat enorm celor puţini şi în acest moment am ajuns în aceeaşi situaţie. Noi ce mulţi dormim şi îi lăsăm pe cei puţini să lupte pentru noi. Şi dacă nu înţelegem că însăşi soarta noastră de popor suveran este periclitată, dictatura bate la uşă. Protestul nu se face acasă, nici la televizor. Protestul se face pe stradă. E vară e cald şi USL are nevoie de sprijin popular pentru a scăpa odată pentru totdeauna de un preşedinte securist, beţiv şi ordinar.
Antena 3 a făcut dezvăluiri incredibile
Imediat după circul făcut de CCR după refendumul din 29 iulie 2012, Antena 3 a făcut
dezvăluiri INCREDIBILE despre şedinţa acestrei curţi, în care au fost batjocoriţi 7,5 milioane de cetăţeni români.
Unii judecători au venit chiar cu decizia în buzunar la sediul CCR.
Primul care a luat cuvântul în şedinţa de ieri a fost domnul Augustin Zegrean care a spus clar că Guvernul nu a trimis datele cerute de CCR şi că opinia în interiorul Curţii este deja conturată, judecătorii ştiu ce trebuie să voteze aşa că nu are rost să o mai lungească.
Ion Predescu a fost cel care l-a criticat atunci pe Augustin Zegrean spunându-i că nu este formată nici o opinie şi că nu s-a discutat nimic pe fond nici pe 2 august, nici ieri când s-a luat decizia.
Aspazia Cojocaru a sărit în apărarea domnului Zegrean, spunând că totuşi dânsul este preşedintele Curţii, şi nu poate fi criticat.
A început o ceartă, domnul Zegrean a spus că se pare că este deja o majoritate pentru vot, aşa că se votează invalidarea referendumului. Cei 6 judecători au ridicat mâna pentru invalidare, ceilalţi trei judecători părăsind sala.
Sursa:
Cele trei puteri în stat
Puterea legislativă în România: Parlament, care este format din Camera Deputaţilor şi Senat.
Puterea executivă în România: Preşedintele şi Guvernul
Puterea Judecătorească în România: Curtea Constituţională, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Departamentul Naţional Anticorupţie, Curţile de Apel, Tribunalele, Judecătoriile, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Public.
N.T.
Cea mai mare GREŞEALĂ. Procurorii aparţin de Ministerul Public, minister care face parte din Guvern, care este o putere executivă. Procurorii reprezintă interesul LEGII şi nu pot face parte din Puterea Judecătorească. Este inadmisibil şi poziţia procurorilor DEASUPRA LEGII şi mai ales că nu pot fi traşi la răspundere.
Ce face Curtea Constituţională
Curtea Constituțională a României (CCR) este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției.
Atribuții
Atribuțiile Curții sunt următoarele:
a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora;
b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale;
c) se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului;
d) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial;
e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni;
k) hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic;
l) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții.
Președinții Curții Constituționale a României
Din 1992 şi până în prezent preşedinţii CCR: Vasile Gionea (1992 – 1995), Ioan Muraru (1995 – 1998), Lucian Popa (2001 – 2004), Ioan Vida (2004 – 2010), Augustin Zegrean (2010 – 2013).
Curtea se compune din nouă judecători numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Câte trei judecători sunt numiți de către Camera Deputaților, Senat, respectiv de Președintele României. Componența Curții se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare din autoritățile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător. Aplicarea a cestui sistem de înnoire periodică a fost asigurată, la înființarea Curții, prin numirea primilor judecători pe durate de 3, 6 și 9 ani, pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, în mod corespunzător, câte un judecător din fiecare grupă.
Membrii actuali ai Curții
- Augustin Zegrean (din 2007), Presedinte al Curtii din 2010.
- Iulia Moţoc (din 2010)
- Mircea Ştefan Minea (din 2010)
- Petre Lăzăroiu (din 2008), pentru terminarea mandatului unui judecător care a decedat, mandat care s-a încheiat în 2010; renumit în 2010.
- Mona Pivniceru (din 2013)
- Valer Dorneanu (din 2013)
- Daniel Morar (din 2013) – fost şef la DNA
- Valentin-Zoltán Puskás (din 2007)
- Tudorel Toader (din 2006), pentru terminarea mandatului lui Constantin Doldur, care lua sfârșit în 2007; renumit în 2007.
Mandatul unui membru Curții Constituționale a României este de 9 ani, unii dintre membrii actuali fiind aleși pentru perioade mai mici, deoarece înlocuiesc alți judecătorin care au decedat sau au renunțat la mandat înainte de expirarea acestuia.
Decizii
Toate deciziile Curții Constituționale se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind astfel informații comunicate din oficiu. De asemenea, textul deciziilor poate fi accesat și direct din baza de date, pe pagina de internet a Curții Constituționale, potrivit unor criterii specifice instantei de contencios constituțional, între care obiectul excepției de neconstituționalitate (tipul și nr. actului normativ supus controlului de constituționalitate), nr., respectiv data actului (deciziei), precum și altele.
Controverse
Asemeni altor instituții ale democrației postcomuniste, au existat suspiciuni sau chiar verdicte de colaborare cu Securitatea, poliția politică a regimului comunist, pentru anumiți membri ai Curții Constituționale. Astfel, în aprilie 2007, deputatul PIN Cozmin Gușă a relevat presei faptul că doi judecători ai Curții Constituționale din acea vreme (Aspazia Cojocaru și Gábor Kozsokár) ar fi primit din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității verdict de colaborare cu Securitatea. CNSAS a confirmat doar în cazul Aspaziei Cojocaru respectivul verdict, dat în unanimitate. Judecătoarea a contestat verdictul, iar câteva săptămâni mai târziu, CNSAS a revenit asupra verdictului, spunând că Aspazia Cojocaru nu a făcut poliție politică.
Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
Vosganian: Judecatorii CCR trebuie să răspundă acuzaţiilor privind conflictele de interese
Fostul ministru al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a cerut public judecătorilor Curţii Constituţionale să răspundă acuzaţiilor privind conflictele de interese în care se află.
Într-o postare pe blog, Vosganian face trimitere la Augustin Zegrean, preşedintele CCR, şi la judecătorii Petre Lazaroiu şi Aspazia Cojocaru, ca fiind în conflic de interese, dând exemple mai multe informaţii apărute în presă de-a lungul timpului.
Vosganian i-a cerut preşedintelui CCR să răspundă acuzaţiilor potrivit cărora ar primi de la statul român o pensie de handicap.
Referindu-se la Petre Lazaroiu, Vosganian notează că „are o biografie comună cu cea a preşedintelui suspendat”
„Un alt domn judecator are o biografie comună cu cea a preşedintelui suspendat. O biografie înţesată de decizii suspecte, controversate, cu favorizarea reciprocă a celor doi colaboratori şi împotriva interesului public. Ca şi în cazul precedent, si acest domn judecător a avut, potrivit datelor oferite, înlesniri financiare din colaborarea laborioasă, în calitate de avocat, cu Ministerul Transporturilor. După 2005, fireşte. Nu ne mai spuneti odată, domnule judecător, povestea acestei biografii comune, trăite de dumneavoastră şi de Traian Băsescu, pe rând, primar general, preşedinte şi fost ministru al transporturilor şi, apoi, preşedinte suspendat?”, se întreabă Vosganian.
Nu în ultimul rând, fostul ministru notează că Aspazia Cojocaru are o „biografie demnă de misterele Parisului”
„O doamna judecatoare are o biografie demnă de misterele Parisului. Suspiciuni legate de condamnari pentru contrafacere de diplome, altele legate de colaborarea cu fosta Securitate ori de înlesniri procedurale şi financiare pentru membri ai familiei sale. Nu ne spuneţi şi nouă, doamnă judecător, de ce aţi ascuns toate aceste lucruri până acum? Şi cât de mult au contat ele în schimbarea atitudinii Dvs. legate de referendum?”, a mai precizat liberalul.
Vosganian a mai menţionat că „oricine poate decide cum doreşte, dacă el singur trage consecinţele faptelor sale”.
„Atunci când decide pentru un popor întreg şi, mai ales, împotriva voinţei acelui popor, atunci acele milioane de oameni trebuie să ştie că el a hotărât numai cu credinţa în adevăr şi în dreptate şi nu ademenit de tentaţii ori bântuit de tot felul de spaime”, conchide Varujan Vosganian.
Sursa:
(Va urma)