Dictatura Curții Constituționale a României
Curtea Constituțională a României a dat lovitură de stat
Vai popor român cum esti regulat de Curtea Constituțională, pe șleau, să spun futut! Și nu spui nimic!
Vai popor român, cum poți suporta un prost la preșidenția țării? Și nu spui nimic!
Vai popor român, cum 9 judecători, borfași de rând numiți politic își bat joc de tine! Și nu spui nimic!
9 români, 9 așa ziși judecători, decid soarta României după vrerea lui Traian Băsescu și nouă nu ne pasă. Tăcem și ne gândim să nu fie mai rău. Lașitatea noastră au deschis o lume de infern pentru copiii și nepoții noștri. Rușine Popor Român!
De ce permiteți ca România să fie conduși de 9 persoane de la Curtea Constițională? Conform Consituției forul suprem este Parlamentul României. Parlamentarii sunt aleși. Cei 9 așa ziși judecători sunt numiți politic. Confrom Constituției puterea suverană în România este POPORUL. Deci cei 9 borfași de la Curtea Constituțională, numiți politic, nu reprezintă PUTEREA SUVERANĂ A POPORULUI.
Să analizăm situația începând cu actul fundamental Constituția României.
Curtea Constituţională în mâna lui Băsescu
Numirea lui Daniel Morar la Curtea Constituţională nu înseamnă doar o recompensă pentru loialitatea şi activitatea acestuia în fruntea DNA şi ca interimar la Parchetul General, ci înclină balanţa influenţei în Curtea Constituţională în favoarea preşedintelui Traian Băsescu.
În momentul de faţă, până pe 9 iunie când noii judecători constituţionali îşi încep mandatele, raportul de forţe în CCR, între preşedinte şi USL este echilibrat, de 4 la 4, balanţa înclinând-o judecătorul Zoltan Puskas, numit de Senat la propunerea UDMR. Bineînţeles că, teoretic, toţi magistraţii constituţionali sunt independenţi şi echidistanţi, dar putem stabili două tabere în funcţie de cine i-a ajutat să ajungă acolo şi de părerile exprimate în trecut.
Este important de ştiut că avem 9 judecători în Curtea Costituţională, 3 numiţi de preşedinte, 3 de Senat şi 3 de Camera Deputaţilor. Astfel, mereu alături de Traian Băsescu au fost 4 judecători: Augustin Zegrean, preşedintele Curţii, fost parlamentar PDL, a fost numit de Traian Băsescu în 2007. Petre Lăzăroiu, numit tot de Băsescu, în 2008, Ştefan Minea, numit în 2010 de Camera Deputaţilor la propunerea PDL şi Iulia Motoc, numită tot în 2010, de Senat, la propunerea UNPR.
De partea USL au fost Aspazia Cojocaru, numită de Camera Deputaţilor la propunerea PSD, Ion Predescu, numit de Senat tot la propunerea PSD, Acsinte Gaspar, numit de preşedintele Ion Iliescu şi Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor din partea PNL, în 2007. Acum, Cojocaru, Predescu şi Gaspar îşi încheie mandatele. Problema e că locul ocupat până acum de Gaspar, aparţine preşedintelui şi, pe acest loc, vine acum Daniel Morar.
Ceea ce înseamnă că, din 9 iunie, Traian Băsescu are 5 judecători loiali lui la CCR: adică cei 4 de până acum cărora li se adaugă Daniel Morar. Cu venirea lui Valer Dorneanu, de la PSD, din partea Camerei Deputaţilor, şi cu Mona Pivniceru, din partea Senatului, alături de Tudorel Toader, USL rămâne doar cu 3 judecători. Aşadar, preşedintele are majoritatea necesară iar, în caz de nevoie, cu ajutorul UDMR, poate face chiar şi majoritatea specială de 6 voturi.
Adică majoritatea de care este nevoie pentru avizarea proiectului de revizuire a Constituţiei sau pentru validarea sau invalidarea unui referendum de demitere a preşedintelui, în cazul unei eventuale suspendări. Aşadar miza este foarte mare.
Pe scurt, CCR a invalidat cele 2 referendumuri de demitere a preşedintelui, din 2009 şi 2012, tot CCR a decis că preşedintele poate refuza o singură dată numirea unui ministru şi a mai decis că Parlamentul poate aviza direct, fără să mai treacă pe la Cotroceni, începerea urmăririi penale a unui ministru care este şi senator sau deputat.
După 2008, deciziile CCR au devenit mai apropiate de dorinţele lui Traian Băsescu. Doar câteva exemple: în 2009 CCR a spus că e în regula ca Guvernul să funcţioneze, deşi jumătate dintre miniştri erau interimari şi deţineau câte 2 portofolii. Tot în 2009, CCR l-a făcut practic preşedinte pe Traian Băsescu după ce a respins contestaţia lui Mircea Geoană şi în 2012 a luat partea preşedintelui în războiul cu Victor Ponta privind reprezentarea României la Consiliul European.
Băsescu ştie că CCR este o piesă importantă în lupta pentru Constituţie
Traian Băsescu avertiza, de săptămâna trecută, că CCR este o piesă importantă în lupta pentru modificarea Constituţiei. Preşedintele nu crede însă că varianta pe care USL o discută şi vrea să o adopte în Parlament va trece de judecata Curţii.
“Niciun politician din actuala majoritate nu va putea să treacă peste obligaţia, în procesul de revizuire a Constituţiei, peste obligaţia de a ţine cont de referendumul care a avut loc în noiembrie 2009. Avem deja o hotărâre a Curţii Constituţionale care spune că nu se poate trece peste referendum”
“Vor trebui să voteze vreo 18 milioane de români o revizuire care nu corespunde votului lor. Şi mă tem că vor avea o problemă, dacă reuşesc să treacă de Curtea Constituţională” spunea Traian Băsescu.
Dar pentru a înțelege mai bine să vedem Constituția României.
{gallery}ccr{/gallery}
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
TITLUL V
Curtea Constituţională
ARTICOLUL 142
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.
(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(3) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
ARTICOLUL 143
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
ARTICOLUL 144
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
ARTICOLUL 145
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.
ARTICOLUL 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
ARTICOLUL 147
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Judecătorii Curții Constituționale din România
Preşedinte Augustin Zegrean
Augustin Zegrean s-a născut în ziua de 29 martie 1954.
La capitolul “experiență profesională” ZERO.
În iunie 2007 a fost numit de președintele României Traian Băsescu judecător la Curtea Constituțională pentru un mandate de 9 ani.
A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj – Napoca (în CV-ul de pe site-ul Curții Constituționale nu este trecut anul absolvirii – Oare DE CE?”
Între anii 1976 – 1980 s-a licențiat în drept (ce drept se învăța pe vreamea comuniștilor?).
N.R. Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai a fost înființată după 1990, cum a putut Augustin Zegrean să se licențieze în drept anterior absolvirii facultății de drept.
Aduc acuzație de FALS și UZ de FALS!
În perioada 1980 – 1984 a fost consilier juridic la BJATM Bistrița, după care în perioada 1984 – 1988 a fost consilier juridic la Electrica Bistrița.
Între anii 1988 – 2007 a fost avocat la Baroul Bistrița Năsăud.
FALS. Barourile de avocați s-au înființat după 1990.
Între 1990 – 1992 a fost senator,
vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului
Membru al Comisiei de redactare a Constituţiei României.
Între decembrie 2004 – iulie 2007 Deputat,
Membru în Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi a
Camerei DeputaţilorMembru în Comisia permanentă a
Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor
şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune
ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
Membru în Comisia de validări.
2007 – a fost numit de GROPARUL ROMÂNIEI,
guvernatorul Traian Băsescu judecător la Curtea Constituțională.
În iulie 2013 a fost ales a treia oară președintele CCR, fapt ce demonstrează că supremația în Curtea Constituțională o are Traian Băsescu.
Judecatorul Zegrean are un handicap „permanent si nerevizuibil”
Potrivit unui document publicat de Lumeajustitiei.ro, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap vorbește despre faptul că judecătorul Zegrean are un handicap „permanent si nerevizuibil” (nu vede bine și i s-a recomandat repaus ocular). După 12 luni, cu acest certificat permanent, nerevizuibil de handicap accentuat care i-a redus vârsta limită de pensionare cu 10 ani, vârsta de pensionare a lui Zegrean a fost coborâtă la 55 de ani. Invers proporțional însă, cuantumul pensiei judecătorului CCR a fost majorat amețitor, de la 1300 lei, la 10.700 lei, exact în perioada când românilor li se cerea să accepte un regim de austeritate, tăindu-li-se din pensii și salarii.
Deși în mass-media s-a vehiculat informația potrivit căreia președintele CCR ar fi beneficiat simultan de pensie și de salariu.
Augustin Zegrean este pensionat cu 10 ani mai devreme, dar totuși deține funcția de președinte al Curții Constituționale. Din documentele pe care Antena 3 le-a făcut publice, reiese că Augustin Zegrean s-a pensionat mai devreme cu zece ani decât era normal, pentru a beneficia de pensie de handicap. Casa Națională de Pensii i-a acceptat cererea, dar în locul pensiei de 1.300 lei, care i s-ar fi cuvenit, președintele CCR a primit 10.700
lei. Augustin Zegrean a beneficiat de acest venit generos, în timp ce în toată țara salariile și pensiile sufereau tăieri de 25%. Pe lângă pensie, Augustin Zegrean este remunerat pentru funcția sa de președinte al CCR, cu un salariu de aproximativ 16.000 lei.
Inexplicabil rămâne și faptul că în 2007 a fost numit președinte al CCR, iar în 2009
s-a pensionat, dar a rămas în continuare la șefia forului judiciar suprem al României, în condițiile în care dacă te pensionezi pe caz de boală (handicap) efectul logic este încetarea activității. Căci de aceea te pensionezi.
Socialist – democratul Alexandru Athanasiu a explicat: “Există trei tipuri de handicap: sever, accentuat si mediu. Handicapul lui Zegrean corespunde gradului doi de invaliditate. Este clar că persoanele cu handicap accentuat se pot pensiona cu zece ani mai devreme însă în principiu, dl Zegrean, nu prea mai poate fi președintele Curții“
În vara lui 2012, când 7 milioane și jumătate de români l-au demis pe Traian Băsescu, cu ipocrizie, Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale, a adresat o scrisoare mai multor conducători ai organismelor UE, în care acuza Guvernul și alte autorități publice de presiuni exercitate asupra Curții și a judecătorilor sai. Cu o ipocrizie fără egal a mințit, uitând că nu există pragul de 50% în țările UE pentru validarea unui referendum. Acest pensionat de boală uită că se face vinovat de FRAUDĂ, încasând necuvenit și banii pentru pensie de boală și banii pentru funcție. (va urma)
Surse: ziare.com, .luju.ro, realitatea.net, jurnalul.ro, adevarul.ro, gandul.ro, ziuanews.ro, tmpress.ro, 100 de minute, antena3.ro