Un șondaj de opinie, făcut de nu știu cine pentru nu știu cine, arăta că la aceste alegeri prezidențiale dacă ar fi candidat Ceaușescu i-ar fi bătut la fund pe toți candidații. Ce ușor vorbim și ce ușor uităm cum alergam toată ziua după mâncare și cum ne băteam pentru o relație la alimentară, măcelărie sau la autoservire. Cred că numele lui Ceaușescu este mai degrabă o diversiune făcută de foștii securiști penetrați în toate instituțiile statului. Și când îi aud că ei erau patrioți îmi vine să înjur. Patrioți pentru cine! Că pentru România nu au fost patrioți. România în fond nu reprezenta și nu reprezintă nimic în contextul marilor puteri. Nu mai vorbim aici de pensiile mari pe care le au foștii securiști în raport cu ceilalți români. În opinia mea trebuiau să meargă la pușcărie, fiindcă aveau aceeași vină ca și
Ceaușescu și Partidul Comunist, au înfometat un popor. Rolul Securității era să apere partidul și secretarul său general de cei care cârteau. Cei care comentau erau catalogați de securitate contra regimului și erau persecutați.
Mare greșeală s-a făcut că s-a permis foștilor securiști să intre în serviciile secrete de după 1989. Eu nu cred că acești torționari erau profesioniști, pentru că ei în realitate se ocupau cu descoperirea celor care sunt contra regimului. Și atunci de ce această mistificare? Fiindcă niciun politician nu este curat și ei securiștii știu tot.
În acest așa zis miracol comunist, de pe vremea lui Ceaușescu, vom analiza 2 zile din aprovizionarea cu alimente a Bucureștiului, din 12 octombrie 1989 și 14 octombrie 1989. Situația e consemnată de Direcția Securității Statului, în momentul când Bucureștiul avea o populație de peste 1.500.000 locuitori. Să vedeți cu se ocupa Securitatea cea speacilizată în servicii secrete etc.
Aprovizionarea Bucureștiului cu alimente era asigurată de Direcția Generală Comercială a municipiului București, aflată în subordinea directă a Ministerului Comerțului Interior.
Vă prezentăn două note de constatare întocmitea de profesioniștii de la Securitatea Statului, privind respectarea cantităților de alimente necesare pentru un bucureștean.
Departamentul Securității Statului
Secret
Exemplar unic
Notă
Privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare
în ziua de 12 octombrie 1989
1. Cantitățile de produse agroalimentare livrate la fondul pieței s-au situate sub nivelul planificat la:
– carne tăiată și preparate din carne: din 593 tone, s-au livrat 291 tone (49%);
– preparate și semipreparate culinare industriale: din 81 tone, s-au livrat 49 tone (49%);
– unt: din 34 tone, s-au livrat 29 tone *85%);
– orez: din 97 tone, nu s-a livrat nimic;
– la produse lactate proaspete, s-au asigurat numai 2.000 hectolitri față de 3.097 hectolitri planificați (65%);
– fasole boabe: din 333 de tone, s-au livrat 2 tone (0,0006%), iar la fructe și struguri, față de 1.565 tone, s-au asigurat 245 tone (16,0%);
– legume: din 2.419 tone, s-au livrat 1.136 tone (47%);
– cartofi: din 1.400 tone, s-au livrat 784 tone (56%).[…]
3. Alte aspect negative:
– datorită neelaborarării unor reglementări unitare de către Direcția Generală comercială a muncipiului București, în unele magazine au fost vândure câte 200 grame de carne sau preparate din carne pentru o familie, iar unele, aceeași cantitate pentru fiecare persoană, pe bazăbuletinului de identitate…
Nr. 092.670 din
19 noiembrie 1989
A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4. F. 292
Departamentul Securității Statului
SECRET
Exemplar unic
Notă
Privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare
în ziua de 14 octombrie 1989
3. Cantitățile la unele produse agroalimentare livrate pentru fondul pieței s-au situate sub nivelul planificat la:
– carne tăiată: din 255 tone, s-au livrat 125 tone (48%);
– preparate din carne: din 338 tone, s-au livrat 195 (57,6%);
– preparate culinare industrial: din 80,5 tone, s-au livrat 32 tone (40%);
– Unt: din 33,8 tone, s-au livrat 18 tone (54%);
– brânzeturi: din 105 tone, s-au livrat 56 tone (53%).
4. De la începutul lunii octombrie a.c. și până în prezent s-au acumulat restanțe de peste 2.305 tone carne tăiată (64,6%), 2.635 tone preparate din carne (55,7%), 63 tone preparate culinare industrial (54,3%), 84 tone unt (17,8%), 942 tone brânzeturi (64,2%).[…]
5. Alte aspect negative:
– La magazinul alimentar din piața “1 Mai” s-au primit 500 kg carne preambalată la pachete de câte un kg. După recepționare, gestionarul a desfăcut pachetele pe care le-a tranșat în bucăți a câte ½ kg, operațiune ce a necesitat mult timp, s-a creat o mare aglomerație, făcându-se comentarii negative. […]
Nr. D/044.414 din 14 octombrie 1989
A.C.N.S.A., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 301
Florian Banu, “Amorsarea” Revoluției. România anilor ’80 văzută prin ochii Securității, Editura Cetatea de Scaun, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pag. 332 – 333.
În aceeași carte sunt prezentate situații centralizate privind livrările de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieței în 21 de centre muncitorești în perioada 1 -15 noiembrie 1989.
Necesarul stabilit pentru muncitorii și familiile lor era și așa stabilit pe criteriu de criză:
Carnea tăiată – necesar 10.858, 5 tone, din care s-a trimis 4.240, 4 tone.
Preparate din carne – necesar 10.867 tone, 5, din care s-a trimis 5.366, 6 tone.
Pește și produse din pește – necesar 2.867, 9 tone, din care s-a trimis 1.060 tone.
Lapte – necesar 194, 2 hectolitri, din care s-a trimis 112, 7 hectolitri.
Produse lactate: necesar 74,9 hectolitri, din care s-a trimis 44,4 hectolitri.
Unt – necesar 1.157, 2 tone din care s-a trimis 597 tone.
Brânzeturi – necesar 3.049 tone, din care s-a trimis 1.231 tone.
Legume – necesar 73.887 tone, din care s-a trimis 33.708 tone.
Cartofi – necesar 47.367 tone, din care s-au trimis 17.423 tone.
Fructe – necear 13.571 tone, din care s-au trimis 6.721 tone.
Zahăr – necesar 6.474 tone, din care s-a trimis 5.248 tone.
Ulei – necesar 4.187 tone, din care s-a trimis 3.244,9 tone.
Ouă – necesar 98.149, din care s-a trimis 53.905 ouă.
Gândiți-vă bine. Din cele 21 de centre muncitorești făceau parte minerii din Anina, Baia Mare, Borșa, muncitorii de marile uzine din Brașov, muncitorii de la Centrala atomică Cernavodă, muncitorii din Cluj Napoca și Constanța, muncitorii din Craiova și Drobeta Turnu Severin, muncitorii din Centrul Siderurgic Galați și din Hunedoara, muncitorii din Iași, Oradea, Reșița și Ploiești, mineri ndin Lupeni, Motru, Petroșani, Rovinari și Târgu Jiu.
În timp ce populația flămânzea, activiștii și securiștii aveau un alt regim de aprovizionare. Nu stăteau la cozi, că vezi doamne erau profesioniști și își făceau meseria. Care meserie? Meseria de a fura și a înșela poporul roman. Și dacă mămăliga nu exploda și acum erau cu talpa pe grumazul nostru. Dar am speranța că poporul se va trezi și îi va pedepsi pe asupritorii care se cred patrioți. Cred că pentru securiști cel mai bun titlu, cel mai merituos titlu este PATRIHOȚI!
Florian Banu, “Amorsarea” Revoluției. România anilor ’80 văzută prin ochii Securității, Editura Cetatea de Scaun, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pag. 340 – 352.
Concluzii
Două feluri de români regretă regimul totalitar a lui Ceaușescu: securiștii și activiștii de partid! Și asta dovedește un singur lucru, că Revoluția din Decembrie 1989 nu s-a terminat… Ce este de făcut? Vom trăi și vom vedea, dar nu uitați… mămăliga poate exploda oricând!