Autor: DR. ONUFRIE (OCTAVIAN) POP,
ARHIEPISCOP ȘI MITROPOLIT DE BERGAMO ȘI EUROPA (ITALIA)
Pascalia este lista oficială bisericească care anunță data serbării Paștilor, pe mai mulți ani. Stabilirea datei serbării Sfintelor Paști se stabilea după o serie de calcule astronomice, întocmite de către Biserica din Alexandria, și se comunica tuturor Bisericilor, prin „epistole pascale”. Aceste date erau consemnate în acte numite „Pascalii”.
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au calculat timpul, însemnând evenimentele mai importante. Calendarul este sistemul de măsurare a timpului, care indică durata și subdiviziunile lui, întemeiat pe mișcarea aștrilor (soarele și luna) pe bolta cerească.
În anul 46 i.Hr, împaratul roman Gaius Iulius Cazar a mers în Alexandria, unde a discutat cu astronomii egipteni, între care se afla și Sosigene. La cererea împăratului, Sosigene a calculat și a aflat o formulă optimă de măsurare a timpului, care a dus la reforma calendarului roman, pe care împăratul l-a introdus în tot Imperiul, sub numele de „calendarul Iulian”. Deoarece anul tropic a fost calculat ca având 365 zile și 6 ore, Sosigene a hotărât ca anul civil să aibe doar 365 de zile, iar cele 6 ore să se omită, pana la patru ani, când trebuie adăugată o zi; fiecare al patrulea an devenea an bisect, adică avea 366 de zile.
Calendarul întocmit de Sosigene a fost preluat și de creștini, care l-au adaptat scopurilor religioase. Astfel, ei au introdus în el sărbătorile creștine și au împărțit lunile în grupe de câte șapte zile, dupa modelul calendarului iudaic, înlocuind astfel grupele de opt zile din vechiul calendar roman. Calendarul iulian a fost admis de Biserică în anul 325, în Sinodul de la Niceea.
Deoarece creștinismul era considerat „sectă iudaică”, creștinii s-au distanțat foarte devreme de cultul iudaic din Templu. Astfel, pentru a se evita o eventuală confuzie între Paștile creștin și Paștile iudaic, Biserica a formulat reguli precise, după care să se calculeze și să se stabilească data serbării Paștilor. Cercetând cu atenție Tradiția Apostolică, calendarul iudaic și calendarul astronomic (iulian), în vederea hotărârii datei serbării Paștilor s-a ținut seama de mărturiile consemnate în Sfintele Evanghelii, de data serbării Paștelui iudaic, de începutul primăverii (echinocțiul de primăvară) și de zilele cu luna plină, de după acesta.
Pana la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325) se mai întocmiseră calcule astronomice cu privire la data prăznuirii Sfintelor Paști. Sfântul Ipolit al Romei (+235) a întocmit prima Pascalie cunoscută în Biserica Ortodoxă, mai întâi pentru 16 ani, iar, mai apoi, pentru 12 ani. În vremea Sinodului de la Niceea, în Roma se folosea o Pascalie întocmită pe 84 de ani, iar în Alexandria se folosea o Pascalie întocmită pe 19 ani.
Sfinții Părinți adunați în Sinod au hotărât ca Sfintele Paști să se serbeze pretutindeni în Biserică dupa tradiția din uzul Bisericii Romei, întotdeauna în prima duminică de după Paștile iudaic (14 Nissan), după luna plină ce urmează echinocțiului de primăvară, când ziua este egală cu noaptea. Potrivit acestui calcul, Sfintele Paști puteau cădea în orice duminică, între 22 martie și 25 aprilie. Dacă se întâmpla ca Paștile iudaic să pice duminica, cel creștin se amâna până în duminica imediat următoare.
Deoarece echinocțiului de primăvară se calcula însă în zile diferite, de la o provincie la alta, data serbării Paștilor varia uneori cu un număr însemnat de zile. Astfel, în anul 387, Sfântul Ambrozie al Milanului mărturisește faptul că Paștile au fost serbate în date diferite, după cum urmează: în Roma, la 21 martie; în Alexandria, la 25 aprilie; în celelalte Biserici, la 18 aprilie.
Sfântul Dionisie cel Smerit – Exiguul (470-550) este cel care a pus ordinea mult așteptată în listele cu data serbării Paștilor. Acest calugăr era din Dobrogea actuală, numită pe atunci Sciția Minor. El a ajuns la Roma în anul 496. Deoarece ajunsese să nu mai corespundă cu ziua lunii pline astronomice, calendarul „iulian” necesita o noua îndreptare. Astfel, cercetând calendarele și Pascaliile din Alexandria și Constantinopol, vrednicul Dionisie a îndreptat vechiul calendar, numărând anii de la Nașterea Mantuitorului.
Deoarece anul tropic hotărât de Sosigene era, de fapt, cu puțin mai mare decat anul tropic real, a apărut o diferență de timp între calendarul iulian și timpul real. În anul 1582, echinocțiul de primăvară ajunsese la o diferență de zece zile față de cel de la Primul Sinod Ecumenic. Papa Grigorie al XIII-lea a purces la îndreptarea acestei probleme, întocmind astfel „calendarul gregorian”. S-a hotarat îndreptarea calendarului astfel încât echinocțiul de primăvară să fie considerat la 21 martie, urmând ca de această dată să se țină seama la întocmirea noii Pascalii. Odată cu îndreptarea calendarului, începutul anului a fost mutat la 1 ianuarie, zi foarte apropiată de solstițiul de iarnă și de sărbatoarea Nașterii Domnului.
Când țările apusene (catolice și protestante) au adoptat calendarul gregorian, în scopuri civile și bisericești, inclusiv în calcularea datei Sfintelor Paști, țările răsăritene (ortodoxe) nu a fost așa grăbite în schimbare. Chiar și atunci când țările tradiționale ortodoxe au început să adopte calendarul gregorian pentru scopuri civile, Biserica Ortodoxă a ramas la calendarul iulian și la Pascalia inițială. Astfel, din cauza diferențelor de calendar și a formulei de calcul, Paștile răsăritean și cel apusean nu coincid, între ele putând exista o diferență de până la cinci săptămâni.
Deoarece reforma calendaristică din anul 1924 zguduiau întreaga Biserică Ortodoxă, s-a ivit de urgență necesitatea rezolvării acestei probleme în cadru sobornicesc. Astfel, în anul 1948, a avut loc renumita Conferință de la Moscova, pentru aceasta adunându-se mai mulți patriarhi și mitropoliti, din care făceau parte și patriarhul Alexei al Rusiei, patriarhul Calistrat al Georgiei, patriarhul Gavriil al Serbiei și patriarhul Iustinian al Romaniei. Hotărârile luate în Comisia de la Moscova au rămas normative până astăzi în Biserica Ortodoxa.
În dorinţa de a menține unitatea bisericească, comisia a hotărât următoarele: valoarea calendarului pentru Biserica Ortodoxă se determină mai întâi de toate prin poziția acestuia față de data serbării Sfintelor Paști; această sărbătoare trebuie să se facă pe baza de temeiuri biblice și în conformitate cu hotărârile sobornicești (Sinoadele Ecumenice) pretutindenea, în același timp, într-o zi de duminică și nu în aceeași zi cu Paștele iudaic; Pascalia alexandrină indeplinește toate exigențele bisericești; pentru a evita conflictele și a păstra unitatea liturgică, este obligatorie serbarea Paștilor numai dupa calendarul iulian (stil vechi), în conformitate cu Pascalia alexandrină; în ceea ce privește sărbătorile fixe, fiecare Biserică Ortodoxă autocefală poate să se folosească de calendarul ce a intrat în uzul Bisericii respective; clericii și mirenii au obligația de a urma stilul acelei Biserici locale, în granițele căreia ei locuiesc, primindu-l ca unul din obiceiurile acelei biserici, respectarea căruia ne poruncesc Sfintele Canoane, în numele unirii și al dragostei.
Data serbării Paștilor, de la anul 1961, pana la anul 2118
(dupa vechea Pascalie, pe stil nou)
1961 – 09 aprilie
1962 – 29 aprilie
1963 – 14 aprilie
1964 – 03 mai
1965 – 25 aprilie
1966 – 10 aprilie
1967 – 30 aprilie
1968 – 21 aprilie
1969 – 13 aprilie
1970 – 26 aprilie
1971 – 18 aprilie
1972 – 09 aprilie
1973 – 29 aprilie
1974 – 14 aprilie
1975 – 04 mai
1976 – 25 aprilie
1977 – 10 aprilie
1978 – 30 aprilie
1979 – 22 aprilie
1980 – 06 aprilie
1981 – 26 aprilie
1982 – 18 aprilie
1983 – 08 mai
1984 – 22 aprilie
1985 – 14 aprilie
1986 – 04 mai
1987 – 19 aprilie
1988 – 10 aprilie
1989 – 30 aprilie
1990 – 15 aprilie
1991 – 07 aprilie
1992 – 26 aprilie
1993 – 18 aprilie
1994 – 01 mai
1995 – 23 aprilie
1996 – 14 aprilie
1997 – 27 aprilie
1998 – 19 aprilie
1999- 11 aprilie
2000 – 30 aprilie
2001 – 15 aprilie
2002 – 05 mai
2003 – 27 aprilie
2004 – 11 aprilie
2005 – 01 mai
2006 – 23 aprilie
2007 – 08 aprilie
2008 – 27 aprilie
2009 – 19 aprilie
2010 – 04 aprilie
2011 – 24 aprilie
2012 – 15 aprilie
2013 – 05 mai
2014 – 20 aprilie
2015 – 12 aprilie
2016 – 01 mai
2017 – 16 aprilie
2018 – 08 aprilie
2019 – 28 aprilie
2020 – 19 aprilie
2021 – 02 mai
2022 – 24 aprilie
2023 – 16 aprilie
2024 – 05 mai
2025 – 20 aprilie
2026 – 12 aprilie
2027 – 02 mai
2028 – 16 aprilie
2029 – 08 aprilie
2030 – 28 aprilie
2031 – 13 aprilie
2032 – 02 mai
2033 – 24 aprilie
2034 – 09 aprilie
2035 – 29 aprilie
2036 – 20 aprilie
2037 – 05 aprilie
2038 – 25 aprilie
2039 – 17 aprilie
2040 – 06 mai
2041 – 21 aprilie
2042 – 13 aprilie
2043 – 03 mai
2044 – 24 aprilie
2045 – 09 aprilie
2046 – 29 aprilie
2047 – 21 aprilie
2048 – 05 aprilie
2049 – 25 aprilie
2050 – 17 aprilie
2051 – 07 mai
2052 – 21 aprilie
2053 – 13 aprilie
2054 – 03 mai
2055 – 18 aprilie
2056 – 09 aprilie
2057 – 29 aprilie
2058 – 14 aprilie
2059 – 04 mai
2060 – 25 aprilie
2061 – 10 aprilie
2062 – 30 aprilie
2063 – 22 aprilie
2064 – 13 aprilie
2065 – 26 aprilie
2066 – 18 aprilie
2067 – 10 aprilie
2068 – 29 aprilie
2069 – 14 aprilie
2070 – 04 mai
2071 – 19 aprilie
2072 – 10 aprilie
2073 – 30 aprilie
2074 – 22 aprilie
2075 – 07 aprilie
2076 – 26 aprilie
2077 – 18 aprilie
2078 – 08 mai
2079 – 23 aprilie
2080 – 14 aprilie
2081 – 04 mai
2082 – 19 aprilie
2083 – 11 aprilie
2084 – 30 aprilie
2085 – 15 aprilie
2086 – 07 aprilie
2087 – 27 aprilie
2088 – 18 aprilie
2089 – 01 mai
2090 – 23 aprilie
2091 – 08 aprilie
2092 – 27 aprilie
2093 – 19 aprilie
2094 – 11 aprilie
2095 – 24 aprilie
2096 – 15 aprilie
2097 – 05 mai
2098 – 27 aprilie
2099 – 12 aprilie
2100 – 01 mai
2101 – 23 aprilie
2102 – 08 aprilie
2103 – 28 aprilie
2104 – 19 aprilie
2105 – 04 aprilie
2106 – 24 aprilie
2107 – 16 aprilie
2108 – 05 mai
2109 – 20 aprilie
2110 – 12 aprilie
2111 – 02 mai
2112 – 16 aprilie
2113 – 08 aprilie
2114 – 28 aprilie
2115 – 13 aprilie
2116 – 02 mai
2117 – 24 aprilie
2118 – 16 aprilie
Sursa foto: crestinortodox.ro