Presa din România a fost foarte interesată de un document apărut pe un blog prin care o companie britanică, SCL, a făcut un contract cu o companie americană, Andreea & Associates, pentru ca membri ai Guvernului american și ai Congresului să fie informați în legătură cu lupta anticorupție din România. Nu contractul mi se pare important, ci orizontul către lumea de mâine pe care îl deschide SCL.
SCL (fondator: Alexander Nix) este o companie de sociologie și software, nu are nimic abscons. Cei care vor căuta pe net, după inițialele companiei, vor găsi un reportaj CNN în care Alexander Nix își prezintă firma. Pe scurt, toți utilizatorii de rețele sociale Facebook, Twitter, Instagram, LinkedIn etc sunt măsurați de softul companiei în nu mai puțin de… 5.000 de puncte.
Practic, fiecare utilizator de net este scanat și i se face un profil socio-psihologic și comportamental comparabil cu cel făcut pe vremuri numai pentru astronauții NASA sau comandanții de submarine nucleare. Cu alte cuvinte, cetățeanul, în cazul de față alegătorul, nu are niciun fel de secret față de internet. I se cunosc: vârsta, sexul, starea de sănătate, aspectul fizic, educația, veniturile, obișnuințele culinare, de cumpărături, de călătorie. Grație serverelor rețelelor sociale li se poate face un istoric. El se întinde acum pe câțiva ani, dar gândiți-va că astăzi mulți copii folosesc internetul încă de la 6-7 ani. Se poate anticipa inclusiv evoluția psihică a individului. Se poate ști dacă trăgea căței de coadă când era mic și urla la angajați la 30 de ani sau, dimpotrivă, se poate şti exact de ce își urăște patronul sau de ce e bun să fie medic și nu militar.
Protestele #rezist, pricinuite de Ordonanța 13, ar putea fi un experiment de tip SCL. Peste 90% dintre cei care demonstrau în piață, pe un ger cumplit, nu citiseră ordonanța 13. Mulți dintre tinerii participanți spuneau, în interviuri, că vor fi eliberați din închisoare hoții și violatorii, alții că se legalizează furtul din bani publici. Un post de televiziune din Statele Unite a reluat știrea privind protestele și a afirmat, cu subiect și predicat, că în România s-a dat o lege prin care „poți fura până la 50.000 de euro fără să suporți rigorile legii”, faptul era prezentat ca o curiozitate precum ritualurile de nuntă sau de înmormântare la triburile africane.
SCL a pășit mai devreme decât alții in lumea de mâine. Pe scurt, anul trecut s-au dus la David Cameron, premierul britanic de atunci, să-i spună „haideți să vă ajutăm să nu scoatem Marea Britanie din UE”. Modalitatea este simplă, așa cum este teleportarea căpitanului Picard din Star Trek. Având profilul psihologic a milioane de cetățeni britanici, fiecare dintre ei urma să primească mesaje personalizate, în așa fel încât să fie determinat să voteze într-un anumit fel. Cameron n-a înțeles sau nu a vrut sa înțeleagă și le-a spus „nu” – vreau ca poporul să aleagă singur. Așa că SCL a trecut strada la Nigel Farage. Acesta a înțeles mecanismul și a angajat SCL. Rezultatul îl știți: 52-48 pentru Brexit.
În cercurile celor inițiați isprava a trecut imediat Oceanul. Primul care a spus “da” a fost Ted Cruz, candidat republican, care se lupta pentru investitura partidului la prezidențiale. SCL l-a adus de pe locul 16 pe locul 2. În momentul acela, Donald Trump a plătit cât trebuia și a angajat SCL. Și a câștigat alegerile din Statele Unite.
Aplicația software a SCL este o continuare în lumea politică a aplicațiilor deja comerciale, unanim folosite pe net, Google sau Facebook, care trimit publicitate țintită. Dacă v-aţi căutat pantofi, veţi primi multă publicitate despre pantofi, dacă ați căutat să vă schimbați maşina, veți avea oferte în acest domeniu. SCL rafinează opțiunile politice. Grosier vorbind, cei care sunt de stânga vor primi mesaje de stânga, iar cei care sunt de dreapta și trebuie convinși să voteze cu stânga vor primi tipuri de mesaje în conformitate cu personalitatea lor, în așa fel încât să se îndoiască de liderii dreptei din acel moment.
În vremea Războiului Rece așa ceva s-ar fi numit război psihologic. În democrație, lucrurile sunt oarecum asemănătoare cu felul în care este livrată publicitatea clienților. De exemplu, televiziunile livrează publicitatea tuturor telespectatorilor, tineri sau bătrâni, bărbați sau femei, acolo se derulează și Coca-Cola și pilula anticoncepțională. Pe net, doar femeile primesc publicitatea pentru pilule. Tinerii, în special pe cea pentru Coca-Cola. La fel procedează și SCL. Mesajul politic nu este la tv, ci personalizat pentru fiecare individ în parte.
Manipulare ați putea spune. Poate. Dar partidele politice care ne spun „alegeți-ne, vom construi autostrăzi”, după care nu fac nimic nu ne manipulează doar pentru a ne obține votul? Oricum, în acest moment, niciun stat nu are legislație împotriva mesajelor ţintite, de orice fel ar fi acestea, comerciale sau politice.
( Până la urmă constatăm că nu toată lumea este capabilă să privească dincolo de ecranul luminos al smartphone-ului sau tabletei).
SCL, lumea de mâine, are reprezentanțe în 17 țări. Deja. În România, reprezentant este Peter Imre, fost președinte de multinațională, un om cu legături interne și, mai ales, externe la cele mai înalte niveluri. Peter Imre este, în sine, o instituție.
Revenind la dezvăluirea privind contractul având ca obiect prezentarea luptei anticorupție din România înalților oficiali americani, nu pot spune decât un singur lucru: îl cunosc de 20 de ani pe Peter Imre și nu știu ca măcar o dată să fi făcut ceva împotriva României. Nu pot să sper decât că, și de acestă dată, forța enormă reprezentată de SCL va fi utilizată, indiferent cine a plătit contractul, tot în favoarea României.
Bogdan Chirieac
Sursa – dcnews.ro – #Rezist. Pe bune?