Dacă o instanţă hotăreşte că o clauză este abuzivă, atunci banca trebuie să schimbe toate contractele şi să-i despăgubească pe clienţi.
Oamenii din sistemul bancar își păstrează poziția în ceea ce privește clauzelor abuzive din contractele de credit,
conform căreia deciziile de stabilire a acestora trebuie să fie luate de instanțele superioare, iar o decizie într-o instanță inferioară să nu fie aplicată tuturor contractelor dintr-o bancă sau din întreg sistemul.
Pe scurt, deși contractele dintre bănci și clienți au un regim comecial, băncile vor un regim special juridic pentru litigiile comerciale. Vor un regim special, pentru a preîntâmpina unele sentințe nedorite ale vreunei judecătorii dintr-un oraș din provincie.
La depistarea unei clauze cu caracter abuziv, care e validată de o instanță din România, cu un nivel inferior de ierarhizare, reprezentanții băncilor nu doresc ca acea clauză declarată abuzivă să fie extinsă la toate contractele băncii sau la toate băncile. În plus, băncile țin cu tot dinadinsul
ca atunci când o clauză este considerată abuzivă, decizia să aparțină unei instanțe superioare din România, considerând că decizia ar trebui luată după ce au fost analizate foarte bine clauzele respective.
Modificările din codul de procedură civilă este în avantajul clienților, care vor putea să dea în judecată băncile pentru clauzele abuzive din contracte sunt apliucabile de la 1 iulie 2013.
Bunuri scoase la licitație sub valoarea de piață
Mai multe bănci din România au scos la licitație immobile ipotecate, case, terenuri, apartamente pentru sume cuprinse între 3000 – 10.000 de euro, deși valoarea lor de piață era cu mult mai mare. Pe piața bancară europeană bunurile scoase la licitație de către bănci se vând la valoarea reală, băncile își opresc datoria, iar restul se dă fostului proprietar. În ultimii 23 de ani băncile din România au contribuit la îmbogățirea mai multor personae, care cu sume derizorii, au cumpărat immobile, pe care apoi le-au revândut la valoarea lor reală. Practic, mai toate băncile din România pot fi acuzate de SPECULAȚII și fraude fiscale. Cum poți să vinzi un imobil cu 3000 de euro, dacă pentru acel imobil s-au plătit impozite și taxe aferent pentru un imobil cotat la o valoare de 60.000 de euro?
Un exemplu istoric
Banca Națională a Imperiului Hasburgic avea rolul să sprijine băncile locale, având reprezentanță în fiecare oraș. Rolul acestei bănci era să preia datoria unui client al unei bănci și să cumpere în numele statului bunul ipotecat la valoarea de pe piață. După plata datoriilor, restul de bani se întorceau la fostul proprietar. Acest lucru îl explică mulțimea de imobile din orașele din Transilvania și Banat care au fost ale statului dualist austro-ungar și care au fost predate statului roman, când s-a făcut marea unire.
Acest fapt ne face să credem că pe lângă toate celelalte nenorociri, românul mai trăiește și sub Dictatura Băncilor. Acum când intervine legea și le mai taie din mofturi, comentează și se văicăresc. Faptul că pot fi trași de mânecă e un semn bun și benefic. Cred că a sosit timpul să li se mai scurteze din nasul ironic ale bancherilor, care în ultimii ani au contribuit cu sârg și îndesat la scăderea calității vieții a cetățeanului român.
Şeful asociaţiei băncilor spune că nu mai există clauze abuzive. „Dacă însă au mai scăpat, dorim ca decizia să se ia la cel mai înalt nivel”
Băncile nu ar trebui să mai aibă clauze abusive, pentru că au fost obligate să le elimine până în data de 21 septembrie 2010, potrivit prevederilor iniţiale ale OUG 50/2010, chiar dacă actul normativ a fost modificat ulterior de Parlament, a declarat şeful Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.
„Credem cu tărie că foarte multe dintre posibilele clauze abuzive care ar fi fost în contractele de creditare au fost eliminate până la 21 septembrie 2010, când băncile erau obligate să introducă în contractele de credit prevederile OUG 50/2010 în forma ei iniţială”, a declarat Gheţea pentru Mediafax.
În forma iniţială, OUG 50/2010 prevedea pe lângă eliminare unor comsioane, inclusiv comisionul de risc şi comisionul de plată anticipată, şi transformarea dobânzilor variabile legate la o rată de referinţă internă în formula: rata de referinţă pentru fiecare monedă de împrumut (ROBOR, LIBOR, EURIBOR), la care se adăuga marja fixă.
„Dacă însă au mai scăpat, ceea ce ne îngrijorează pe noi, şi anume, dorim ca decizia privind clauzele abuzive să se ia la cel mai înalt nivel. Pentru că o greşeală a unei instanţe poate genera un risc deosebit de mare pentru banca în cauză şi chiar pentru sistem. Dacă o instanţă hotăreşte că o clauză este abuzivă, atunci banca trebuie să schimbe toate contractele şi să-i despăgubească pe clienţi”, a spus Gheţea.
El a completat că toate aceste probleme au fost prezentat inclusiv Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
În urmă cu câteva zile, întrebat dacă modificările Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori vor intra în vigoare la 1 iulie, aşa cum este prevăzut, Gheţea nu a putut da un răspuns cert.
„Mi-e greu să dau un răspuns dacă se aplică de la 1 iulie 2013. Noi am trimis punctele de vedere la Ministerul Justiţiei, la Parmalent şi BNR, aşteptăm să fim chemaţi să ne spunem punctul de vedere. Noi nu cerem să nu se aplice Legea 193, ci vrem să mergem şi să ne judecăm până în pânzele albe, drept pe care-l cer şi pentru bancă şi pentru client”, a explicat Gheţea.
Comunitatea bancară a solicitat BNR să facă un studiu privind clauzele abuzive la nivelul sistemului bancar, cu date de la fiecare bancă, urmând ca banca centrală să înainteze concluziile studiului Parlamentului.
Sursa: euroavocatura.ro, ziare.com, business24.ro, yahoo news
Ordonanța de Urgență Nr. 50 – 2010