Dunavățu de Jos – Tăbăra de Vară: „Tradiții și obiceiuri dunărene ale rușilor-lipoveni”

Spread the love

Loading

Autor: Mioara BACIU/UZPR

În perioada 12 – 15 iulie 2024, Pensiunea „PELICANUL” din Dunavăţu de Jos, Tulcea a găzduit evenimentul cultural de excepție: Tăbăra de Vară: „Tradiții și obiceiuri dunărene ale rușilor-lipoveni”, aflat la cea de-a VIII-a ediție, amfitrioană fiind îndrăgita scriitoare tulceană, Olga Văduva Grigorov.

Dacă primele două ediții s-au derulat la Maliuc, pe brațul Sulina, celelalte 6 ediții s-au desfășurat la Pensiunea Pelicanul, pe brațul Sf. Gheorghe.

Longeviva manifestare culturală desfășurată sub egida ASCIOR Tulcea-Asociația pentru Civilizația Ortodoxă și a Societății Culturale Apollon-România, reprezentată de către scriitorul George Călin – ex Ambasador Cultural Convenția ONU – Geneva – Președinte al Academiei Internaționale de Literatură și Artă din România şi Președinte al Societății Culturale Apollon-România, a avut drept scop declarat promovarea culturii și a artei românești, a obiceiurilor cu specific deltaic, a portului, gastronomiei, picturii, limbii, toate acestea, păstrate cu preponderență de rușii lipoveni, precum și de etnia ucrainenilor din Dobrogea.

Prezenți la ediția acestui eveniment au fost: Viorica CĂLIN, director Apollon, prof. Mircea Marcel PETCU – scriitor, Președinte al Asociației Scriitorilor Aegyssus Tulcea, Roxelana RADU, publicist, jurnalist în presa scrisă și audiovizuală, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, poeta Florentina DANU, Preşedinte Ascior Braşov, scriitorul Costel AVRĂMESCU – Constanța, poeta Limona RUSU – Suceava, poeta LILIANA BADEA – Târgoviște, poetul Octavian BADEA – Târgoviște, poeta Diana OLTEANU – Craiova; poet Constantin POPESCU – Craiova, poet, jurnalist, vicepreședinte ASCIOR Galați – Mioara BACIU – Galați, scriitoarea Angela DUMBRAVĂ – Tulcea; poeta Mioara OPRIŞAN – Brăila, poeta Elena SPATARU – Moinești, poeta Daniela VÂLCEANU – Drobeta Tr-Severin, poetul Petre MANEA – Călărași; poeta Ana MIHAIL – Constanța, poeta Elena Anuța SPIRIDON – Brașov, poeta Dorina TAIFAS – Tulcea, poeta Gina BAFANE – Tulcea, scriitoarea Georgeta TUDOR – Buzău, poetulul Arpad TOTH – Covasna, poeta Carmen PINTE – Petroșani; Poet ANDREEA CERSAMBA – Tulcea, pictorul Dumitru GRĂDINARU – Bacău; Nicu CIREAŞĂ – Brăila. Dintre însoțitorii și simpatizanții scriitorilor prezenți la eveniment, enumerăm: Dumitru Baciu, Verginica Borșan, Ionel Dumitru, Rodica Spînu – Galați, Dumitru Dumbravă, Maria Stamate, Doina Mușat, Marcel Simion, Vali Verban – Tulcea, Narcis Rusu – Suceava, Gica Ghiur – Hunedoara, Manea Doiniţa – Călărași, Ioana Uța, Florina Tomescu, Bortea Steliana, Dorina Manole, Maria Cerchez – București, Elena Mihalcea – Buzău, Mihai Vîlceanu – Mehedinți, Viorica Popescu – Craiova, Cornel Pinte – Petroșani, Tiberiu și Livia Picovici, Arpad Rozalia – Covasna, Elena Avramescu – Constanța, Mihaela Spătariu – Moinești, Mihai Matei – Comănești, Ilie Vergil – Constanţa.

Cu acest prilej, au avut loc: lansări de carte, expoziţii de artă plastică, decernări de diplome, medalii, cupe, trofee; recital de poezie al scriitorilor prezenţi şi recital de muzică tradiţională ruso-lipovenească al Ansamblului lipovenesc SLAVEANKA – din Slava Cercheză – Tulcea, al Grupului DAIMA al Comunităţii Armâne din Tulcea împreună cu cantautorii Corina Badea şi Gabriela Şişcu.

Rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”, primirea oaspeților cu „pâine și sare”, momentul de reculegere Tănase Carașcă, prezentarea invitaților, au creat o comuniune sufletescă aparte.

Câțiva autori și-au prezentat cele mai recente cărți: Liliana BADEA – Vise printre anotimpuri, Arpad TOTH – Rondeluri și alte poezii, Ana MIHAIL – Între zâmbet și lumină, Florentina DANU – Printre sute de cuvinte, Roxelana RADU – Împreunăzbor și Întoarcerea, Georgeta TUDOR – Pe altarul culturii și neatârnării.

Roxelana RADU, scriitor, jurnalist de seamă, vorbind despre poezia patriotică (cea care ne ține uniți) a Georgetei TUDOR (poezie a iubirii pentru Dumnezeu și pentru semeni, care evocă, printre altele, poeți români celebri) a amintit în treacăt și despre Continentul deltei al lui Marin Sorescu, care mărturisea: Îmi place grozav delta./Şi aşteptând inspiraţia/Care să transforme plăcerea/În emoţie artistică,/Stau întins pe iarbă,/Sub bătrânul stejar noduros/Din pădurea Caraorman. Și s-a întrebat retoric, invitând la meditație, cu nostalgie și emoție, citându-l pe Nechifor Crainic „Unde sunt cei ce nu mai sunt”?, concluzionând: „…Când va cădea/ Marele întuneric, vei vedea …”. Idee preluată și argumentată și de către scriitorul Mircea Marcel Petcu, Presedinte al Ascociației Aegyssus Tulcea, potrivit căruia, este important să ne prețuim scriitorii, cât timp sunt în viață.

Despre cele două volume lansate de către Roxelana RADU și-a exprimat opinia scriitorul George Călin, susținând că acestea expimă lupta dintre adevăr și minciună, fiind un dialog nemaîntâlit nicăieri între două persoane cu un imens bagaj de cunoștințe, care incită la descoperirea/ căutarea luminii, la învăluirea în lumină și la a picura lumină semenilor.

Au fost prezentați (de către scriitorul Mircea Marcel Petcu) membrii Ascociației Aegyssus (care au recitat din creațiile proprii), iar profesorul/eminescologul tulcean Gheorghe BUCUR a uimit auditoriul cu alocutiunea despre multitudinea de motive existente în opera lui Eminescu (motivul soarelui, al lunii, al diurnului, dacismul lui Eminescu, poezia sa existențialistă, numindu-l pe Eminescu drept zeu tutelar al spiritualității românești, spirit tutelar al literaturii române).

Pictorul Dumitru Grădinaru a expus cele mai recente lucrări ale sale, care, împreună cu muzica de calitate (ruso-lipovenească și românească) și cu dansul, carnavalul tematic, pescuitul, premiile și diplomele acordate de către organizatori, plimbările pe brațul Uzlina al bătrânului fluviu, au creat o atmosferă incendiară, pe care cei prezenți nu o vor uita prea ușor.

Gazda, poeta Olga Grigorov s-a întrecut pe sine și de această dată, la cea de-a opta ediție a taberei, cu modul de organizare, cu felul în care a sădit în sufletele participanților, dragostea, dorința, dorul revederii.

Chiar dacă spațiul alocat unui articol nu permite prezentarea detaliată a tuturor aspectelor, faptelor, împrejurărilor, luărilor de cuvânt, a atmosferei create/văzute/simțite, am convingerea că cele stipulate mai sus, sunt mărturia faptului că, am asistat în cadrul taberei literare de la Dunavățu, la o nuntă impresionantă a cuvântului, cu muzica, cu dansul, cu culoarea, cu tradițiile și obiceiurile româno-ruso-lipovenești.

Tagged: