POLITRUCII DE LA CCR FORȚEAZĂ ÎNCRIMINAREA PENALĂ A DELICTELOR DE PRESĂ
Curtea Constituțională sfidează legislativul și puterea judecatorească și încearcă să determine politica penală a României. Curtea politică a declarat neconstituțională Decizia ICCJ nr. 8/2010, care a constatat că infracțiunile de insultă și calomnie au fost abrogate prin Legea 278/2006.
Decizie halucinantă a Curții Constituționale a României, care încearcă iar să determine reintroducerea în legea penală a infracțiunilor de insultă și calomnie, prin sfidarea autorității judecătorești, după ce în urmă cu mai mulți ani, mai precis în 2007, și-a permis să sfideze voința legiuitorului și să declare neconstituțională Legea 278/2006 prin care infracțiunile de insultă și calomnie au fost abrogate din Codul penal.
Mai mulți jurnaliști și analiști politici sunt de acord că CCR – Curtea Constituțională a României (unii cetățenii o numesc în derâdere Curtea sexuală a României), prin această decizie s-a răzbunat pe presă.
”Printr-o altă decizie a Plenului CCR din 29 aprilie 2013, judecătorii politici de la CCR – care au mereu ceva de împărțit cu presa în ultima vreme, după ce au fost demascați că au nesocotiti voința a 7,4 milioane de români la referendumul din 2012 pentru demiterea lui Băsescu – și-au permis și de această dată să declare ca neconstituțională Decizia Secțiilor Unite ale Înaltei Curți nr. 8 din 2010 care, în urma admiterii unui recurs în interesul legii, stabilise că „Normele de încriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia nr. 62/2007 a Curții Constituționale, nu sunt in vigoare.”
Cum s-a ajuns în această situație?
”Un banal proces de insultă și calomnie din Iași a ajuns la Curtea Constituțională. Și ce s-au gândit judecătorii acestei controversate curți, i-a să-i mai surprindem odată pe români. Și i-a surprins, în special pe jurnaliști.
„Se fac trei ani de când Veronica Aneta, fost medic veterinar din Iaşi, acum ieşită la pensie, se judecă cu „domnul colonel Chirilă”, preşedintele asociaţiei de proprietari din blocul de pe strada Arcu, pentru înjurăturile pe care şi le-au adresat pe scara blocului. Atunci, în blocul de pe strada Arcu a plouat cu insulte şi cu calomnii.
Pentru că insultele şi calomniile de pe scara blocului nu mai erau prevăzute în Codul Penal, iar Aneta Veronica şi fiica sa, avocata Oana Dămoc, doreau să fie răzbunate printr-o sancţiune exemplară a invocat excepția de neconstituționalitate, astfel s-a ajuns la Curtea Constituţională.
Ce se mai poate face?
Soluţia poate veni din Parlament. Sau, de la anul, din noul Cod Penal, în care nu există nici insultă şi nici calomnie. „Prin noul Cod Penal, după ce intră în vigoare, sigur că se poate invoca legea cea mai favorabilă, dar până atunci mai durează”, susține o avocată pe facebook. ”
Reacții la Decizia Curții Constituționale
Agenţia de Monitorizare a Presei-ActiveWatch consideră, pe blogul său, că decizia recentă a Curţii Constitutionale, prin care insulta si calomnia ar putea redeveni fapte penale, va avea ca rezultat „un nou haos legislativ care va avea un impact greu de estimat, inclusiv posibile condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa de previzibilitate a legilor pe care sunt judecati ziariştii.
Poziţia ActiveWatch
„Curtea Constituțională a făcut un nou cadou presei cu câteva zile înainte de 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei. CCR vrea calomnia înapoi în codul penal.
Ca să înțelegeți despre ce este vorba o să facem un mic istoric.
Dezincriminarea 1 – În august 2006 M.M., ministrul Justiției în acel moment, reușea să convingă Parlamentul să dezincrimineze insulta și calomnia. Insulta mai fusese dezincriminată o dată, dar meritul lui Macovei a fost că i-a convins pe parlamentari să reformeze radical infracțiunile privind defăimarea.
Reincriminarea 1? – În ianuarie 2007, la câteva zile după intrarea României în Uniunea Europeană, Curtea Constituțională (CCR) a spus că dezincriminarea nu este constituțională și a argumentat pentru ideea că protecția reputației și a onoarei unei persoane nu se poate face decât prin mijloace penale.
Confuzia 1 – A urmat, până în 2010, un haos legislativ, pentru că unele instanțe au interpretat decizia CCR ca însemnând că insulta și calomnia sunt înapoi în codul penal, iar altele că nu.
Dezincriminarea 2 – În 2009 Parlamentul s-a pronunțat din nou și în noul cod penal (care va intra în vigoare în 2014) insulta și calomnia nu sunt incluse printre infracțiuni.
Dezincriminarea 3 – La rândul său, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a afirmat într-o decizie din 2010, în urma unui recurs în interesul legii introdus de Procurorul General, că decizia CCR din 2007 trebuie interpretată în sensul că insulta și calomnia nu au reintrat în codul penal, punând capăt, cel puțin temporar, haosului legislativ în care ne-am aflat. Procurorul General argumentase în aceeași direcție.
Recincrimarea 2/3? – Însă pe 29 aprilie 2013 Curtea Constituțională a spus că ICCJ nu avea dreptul să se pronunțe pe această chestiune de legalitate și deci decizia sa este neconstituțională.
Nu scăpăm de confuzii
Care e rezultatul noii decizii a CCR? Un nou haos legislativ care va avea un impact greu de estimat, inclusiv posibile condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa de previzibilitate a legilor pe care sunt judecați ziariștii.
Și pentru că la Curtea Constituțională se pare că pe anumite chestiuni încă persistă o gândire de ev mediu aducem câteva argumente împotriva incriminării insultei și calomniei:
– Legislaţia civilă în vigoare oferă posibilitatea de obţinere a reparaţiei demnităţii lezate (dovadă fiind nenumăratele procese civile pierdute de ziarişti). Noul Cod Civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 și a început deja să își producă efectele.
– Tendinţa la nivel internaţional este de a dezincrimina insulta şi calomnia.
– În 2002, într-o declarație comună, Raportorul Special pentru libertate de opinie si expresie al Națiunilor Unite, Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Raportorul Special pentru libertate de exprimare al Organizației Statelor Americane (OAS) au spus: “Incriminarea defăimării [insulta și calomnia, n.n.] nu reprezintă o restricție a libertății de exprimare care poate fi justificată; toate legile care incriminează defăimarea trebuie abolite și înlocuite, acolo unde este necesar, cu legi civile în domeniu”.
Care este câștigul?
Sancțiunile penale vor avea un efect limitat asupra celor care aduc acuzații fără probe, care se exprimă public fără bună-credință și doar mimând interesul public. Acest tip de exprimare a existat și va exista. Nici sancțiunile penale și nici cele civile nu o vor face să dispară cu totul.
Ce spun judecătorii
Horaţius Dumbravă, membru al CSM, s-a declarat surprins de decizia Curţii Constituţionale prin care s-a decis reintroducerea în Codul Penal a insultei şi calomniei.
Acesta a declarat în cadrul unei intervenţii telefonice la România TV că judecătorii CCR au intrat peste atribuţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că ne aflăm în cazul unui conflict între ele două instituţii ale statului.
„Procurorul general al României, Laura Kodruţa Kovesi a decis la acea vreme să facă un recurs în interesul legii la ÎCCJ pe baza practicii neunitare în materie. Atunci ÎCCJ a decis şi a fost general obligatorie pentru toate instanţele din România. Acum CCR intră peste atributul ÎCCJ şi e clar că avem un conflict între cele două”, a spus Horaţius Dumbravă.
„E clar că trebuie să vedem şi motivaţia judecătorlor CCR, dar nu cred că e în regulă ce se întâmplă”, a concluzionat membrul CSM.
Reacția Centrului pentru Jurnalism Independent
Ioana Avădani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, consideră că decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia insulta şi calomnia ar putea redeveni fapte penale nu face decât să întoarcă România în situaţia din urmă cu câţiva ani.
”Curtea Constituţională şi-a ieşit din rol şi a atacat o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ceea ce nu era în atribuţiile ei. CCR este mai mult un organism politic, decât unul juridic, are încărcătură politică pentru că cei nouă judecători de acolo sunt numiţi politic, trei de către Preşidenţie, trei de către Senat, trei de Camera Deputaţilor”, a spus Ioana Avădani, pentru gândul.
De aceea, subliniază jurnalista, această decizie nu face decât să dea un semnal politic foarte prost.
Directoarea CJI mai spune că ne întoarcem în perioada 2004 -2005, când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut numeroase intervenţii cu privire la procesele de calomnie din România, când aceste instrumente erau folosite pentru inscriminarea jurnaliştilor.
„Aşteptăm să intre în vigoare noul Cod Penal, în februarie 2014, cod care este construit clar fără insultă şi calomnie. Altă variantă este că, dacă tot umblăm la Constituţie, să stipulăm prin actul fundamental că insulta şi calomnia sunt speţe civile”, a conchis Ioana Avădani.
Ce se întâmplă cu deciziile judecătoreşti de până acum
Judecătorul Cristi Danileţ, exclus recent din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi care a câştigat la Curtea Constituţională o excepţie împotriva acestei decizii, susţine pe contul de Facebook că “prin această decizie CCR stabileşte că judecătorii nu pot refuza să aplice Constituţia în interpretarea dată de CCR. Ca urmare, vom soluţiona din nou, după o pauză de patru ani, dosare de insultă şi calomnie”. În interpretarea sa, “faptele ce aduc atingere demnităţii pot fi încadrate la insultă sau calomnie chiar dacă au fost comise anterior zilei de luni”.
Cu toate acestea, unul dintre judecătorii CCR contactaţi de gândul a explicat că decizia are efecte numai pentru viitor. Mai exact, hotărârea este deja în vigoare pentru judecători, din momentul pronunţării, şi devine obligatorie şi pentru publicul larg după publicarea în Monitorul Oficial.
Cum arătau articolele din Codul Penal privind insulta şi calomnia
Articolul 205. Insulta
Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseşte cu amendă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Articolul 206. Calomnia
Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 250 lei la 13.000 lei.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Articolul 207. Proba verităţii
Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie.
Concluzii
Un lucru este clar. Jurnaliștii onești, care își iubesc meseria și adună cu încăpățânare probe, nu pot fi opriți să facă dezvăluiri incendiare despre politicieni și de ce nu despre judecătorii, care se cred deasupra LEGII. Să nu uităm prevederea Constituției României: Nimeni nu este mai presus de LEGE.
Sursa: gandul.info, agentia.org, evz.ro, luju.ro, oas.org