Autor, Antoneta Crudu, președintele Asociației Danubiana Galați
În ziua de 27 martie 2025 s-a comemorat unul dintre cele mai importante momente din istoria noastră națională – Unirea Basarabiei cu România, primul pas spre Marea Unire de la 1918. Este ziua în care frații noștri basarabeni au hotărât să revină la patria-mamă, după mai bine de un secol de înstrăinare.
În această zi memorabilă, împreună cu voluntarii Asociației Danubiana Galați am trecut Prutul și am ajuns în satul Roșu, Raionul Cahul, din Republica Moldova, la invitația Preotului Paroh, Pavel Tudoreanu, pentru a participa la un eveniment cu profundă încărcătură istorică, și anume, dezvelirea bustului ELENEI ALISTAR, o femeie remarcabilă care a fost pedagog, medic și om politic în Sfatul Țării, având un rol esențial în adoptarea deciziei de unire a Basarabiei cu România, la 27 martie 1918. Într-o perioadă tulbure, când imperiile se prăbușeau și viitorul era nesigur, timp în care Europa era ruinată de Primului Război Mondial, românii din Basarabia, au găsit curajul de a-și hotărî singuri destinul. Politicienii de la acea dată au decis să revină acolo unde le era locul și au cerut unirea alături de frații lor de sânge, de limbă, tradiție și de neam, alături de patria-mamă.
Printre aceștia un mare aport l-au avut femeile basarabene care au luptat pentru eliberarea națională a românilor basarabeni de sub jugul Imperiului Țarist Rus. Aceste femei au constituit o forță socială semnificativă, contribuind la realizarea Marii Uniri a românilor din 1918. Din acest grup s-a remarcat Doamna Elena Alistar, născută la 1 iunie 1873 în comuna Vaisal, judeţul Ismail, Basarabia (azi satul Vasulievca, raionul Bolgrad, Ucraina), fiind fiica preotului Vasile Bălan, un cunoscut patriot român și activist basarabean.
A urmat școala primară în comuna natală, iar în 1890 a absolvit Școala Eparhială de Fete din Chișinău. Deși era atrasă de viața citadină a Chișinăului, și-a urmat soțul, preotul Vasile Alistar, în misiunea sa clericală în diferite sate basarabene.
Elena Alistar a lucrat ca învățătoare în mai multe localități: Văleni, Roșu, Zârnești din județul Cahul și Rezeni, aproape de Chișinău.
În această perioadă, a organizat cursuri de limbă română pentru adulți, într-un context în care regimul țarist interzicea școlile românești.
După moartea prematură a soțului, Elena Alistar a decis să își continue studiile. La 10 octombrie 1910, cu sprijinul lui Constantin Stere și al lui Vasile Stroiescu, s-a înscris la Facultatea de Medicină a Universității din Iași, beneficiind de o bursă de studii.
Începând cu 1912, a activat în cadrul Ligii Culturale Române din Iași, sprijinind sistemul pedagogic și identificând copii talentați din Nisporeni, pe care i-a adus la școlile gimnaziale din Iași.
Pe parcursul vieții sale, Elena Alistar s-a remarcat ca un pedagog desăvârșit și un organizator eficient al sistemului educațional. Avea o capacitate de comunicare remarcabilă cu cei mici și o înțelegere profundă a nevoilor lor. Convingerea sa fermă era că numai prin educație, văzută ca o împletire între studiu, cultură și înțelepciune, românii basarabeni vor putea lupta împotriva regimului de ocupație și se vor putea uni sub același steag național.
În calitate de membră a Sfatului Țării, Elena Alistar a avut o contribuție esențială la votarea Unirii Basarabiei cu România. După 1918, a continuat să fie activă în viața publică, promovând educația în limba română și susținând drepturile femeilor în societatea românească.
“Elena Alistar a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia și Liga Femeilor Române, organizații menite să consolideze identitatea națională a femeilor românce de dincolo de Prut. A fost activă și în Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, precum și în Crucea Roșie, aducându-și contribuția prin experiența sa politică, pedagogică și medicală.
După ocuparea Basarabiei de către sovietici, în 1940, s-a refugiat în România, stabilindu-se la Iași. Ulterior, a fost arestată de regimul comunist, fiind acuzată de „atitudine ostilă față de puterea sovietică” și trimisă la Pucioasa, județul Dâmbovița, unde a trecut la cele veșnice în anul 1955. După câțiva ani, rămășițele sale pământești au fost strămutate la Cimitirul Bellu din București.
Biroul de presă al Episcopiei Basarabiei de Sud”
“Contribuția sa trebuie privită în contextul eforturilor Bisericii Ortodoxe Române, care, prin mari ierarhi și mărturisitori ai credinței, a menținut vie flacăra identității naționale în Basarabia. În acele vremuri tulburi, s-au ridicat personalități de seamă precum părintele Alexandru Baltaga, canonizat ca Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, și Mitropolitul Gurie Grosu, primul arhiereu care a reorganizat viața cultural-bisericească după unirea din 1918.”(Maria Stanciu-jurnalist, UZPR-Filiala Galați Radu Macovei).
Evenimentul la care am participat a fost organizat de preotul satului Roșu, Părintele Pavel Tudoreanu care este un tânăr cu vocație și, care de un an și jumătate păstorește comunitatea din comuna Roșu, raionul Cahul. Absolvent al Facultății de Teologie din Iași, părintele Tudoreanu îmbină cu har slujirea bisericească cu implicarea activă în viața socială și comunitară.
Crescut într-o familie cu rădăcini adânci în spiritualitatea și cultura românească, el este călăuzit nu doar de chemarea preoției, ci și de sfaturile și îndrumările tatălui său, profesor de istorie și primar al comunei Feștelița, raionul Ștefan Vodă. Această moștenire spirituală și intelectuală l-a format ca pe un om de acțiune, dornic să contribuie la întărirea identității naționale și culturale a basarabenilor.
Cu o energie molipsitoare și o profundă înțelegere a rolului său în comunitate, părintele Tudoreanu a reușit să câștige respectul și aprecierea credincioșilor. El nu se limitează doar la îndatoririle bisericești, ci își extinde misiunea și în afara sfintelor lăcașuri, sprijinind inițiative culturale, educaționale și de solidaritate socială. Un exemplu de astfel de implicare a fost organizarea dezvelirii bustului Elenei Alistar, o personalitate emblematică a Basarabiei, alături de Primarul comunei Roșu.
Evenimentul a fost pregătit cu minuțiozitate și respect pentru uzanțele solemne, reușind să aducă împreună oameni de cultură, oficialități, reprezentanți ai Bisericii și ai comunităților românești de pe ambele maluri ale Prutului.
Prin activitatea sa, părintele Pavel Tudoreanu demonstrează că preoția nu înseamnă doar slujire liturgică, ci și dedicare față de comunitate, educație și păstrarea valorilor spirituale și naționale. Fiind o punte între trecut și viitor, între credință și identitate, el devine o figură marcantă a comunității din Roșu, oferind speranță și direcție în vremuri de schimbare.
“Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și cu sprijinul primarului Nicolae Savilencu, ideea ridicării unui monument dedicat Elenei Alistar s-a transformat în realitate. Lucrarea a fost încredințată sculptorului Mircea Ștefănescu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a realizat bustul în bronz.”(Maria Stanciu-jurnalist UZPR-Filiala Galați Radu Macovei).
Evenimentul a debutat cu o slujbă religioasă la Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din satul Roșu și a fost oficiată de un sobor de preoți din Protopopiatul Cahul, în prezența Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud. După Liturghia Darurilor înainte Sfințite, a fost oficiat un parastas în memoria Elenei Alistar și a tuturor făuritorilor Marii Uniri. Aceste ofrande s-au făcut prin grija preotului din sat, a salariaților primăriei, a cadrelor didactice, elevilor si credincioșilor satului Roșu, Raion Cahul din Republica Moldova.
Bustul Elenei Alistar a fost realizat la inițiativa preotului din sat, cu sprijinul direct al comunității locale. Locuitorii satului, elevii școlii, oficialitățile locale și Biserica, prin reprezentantul său, preotul Pavel Tudoreanu, au contribuit la acest proiect prin donații bănești și implicare activă, transformând această inițiativă într-un simbol al respectului și recunoștinței față de o personalitate marcantă a istoriei.
Idea conceperii acestui bust a apărut în anul 2023, când a avut loc o amplă activitate dedicată elogierii Elenei Alistar și care a prins aripi, grație inițiativei doamnei Viorica Mladinov, profesor de istorie și director al școlii din sat. Evenimentul a reunit peste 150 de cadre didactice din Raionul Cahul și din România, consolidând astfel un spațiu de reflecție și schimb educațional.
Pe parcursul desfășurării, participanții au luat parte la șase ateliere de lucru tematice, axate pe aspecte esențiale ale istoriei și moștenirii culturale, fiecare contribuind la aprofundarea cunoștințelor despre rolul Elenei Alistar în dezvoltarea identității naționale. Activitățile extrașcolare incluse în program au completat demersul educațional, oferind oportunități de implicare interactivă și creativă, menite să evidențieze impactul personalităților istorice asupra generațiilor actuale.
Prin acest proiect, nu doar că s-a adus un omagiu unei figuri marcante a istoriei, dar s-a și stimulat colaborarea dintre cadrele didactice din Republica Moldova și România, întărind legăturile culturale și educaționale dintre cele două spații.
La dezvelirea bustului Elenei Alistar, au participat: oficialii Raionului Cahul, președintele Pavel Groza și vicepreședintele Tatiana Seredenco, fiică a satului Roșu, viceprimarul orașului Cahul, Tatiana Romaniuc, oficiali ai Primăriei și ai Consiliului Local din satul Roșu reprezentați de domnul primar Nicolae Savilencu, colectivul didactic și elevii de la Școala Gimnazială din sat, reprezentați de doamna director, profesor Viorica Mladinov, Consulul României la Cahul, domnul Gabriel Solomon, Lect.univ. dr. Rodica Naniu-Ursu de la Universitatea “Spiru Haret” din București, fiică a satului Roșu, profesor Costantin Căruță, preot Andrei Apetrei, Secretarul Episcopiei Basarabiei de Sud, din cadrul Mitropoliei Basarabiei
Din partea României a participat doamna Maria Stanciu, jurnalist, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, președintele Filialei Galați-“Radu Macovei”, Asociația Astra “Mihail Kogălniceanu” din Iași, reprezentată de profesor Areta Moșu, și Asociația Danubiana Galați, reprezentată de economist Antoneta Crudu. Voluntarii Asociației, instruiți de colonel în retragere Aurelian Niculescu, au participat cu uniforme militare din epoca Cuza, care au întregit tabloul Unirii.
De asemenea, Asociația Danubiana Galați a donat două basoreliefuri, unul cu chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pentru școala din sat al cărui nume-l poartă și, al doilea cu chipul lui Stefan cel Mare, ocrotitorul Moldovei, pentru Primăria din sat.
A fost o activitate una de suflet românesc, menită să cinstească memoria unei mari luptătoare pentru unitatea neamului, a Doamnei ELENA ALISTAR.
Istoria ne îndeamnă să nu uităm că, dincolo de hotarele impuse, ne leagă aceeași cultură, aceeași credință și aceeași dragoste pentru neam. Cinstind memoria celor care au făcut posibil acest act istoric, ne amintim de visul lor, acela de a păstra vie speranța că românii, oriunde s-ar afla, vor rămâne uniți în spirit și idealuri!
Pe data de 3 aprilie 2025, în școala din localitate, spiritul Elenei Alistar va renaște din filele istoriei, purtat de glasul profesorului și de emoția celor ce-i cinstesc memoria. Sub îndrumarea doamnei profesoare Viorica Mladin, elevii, oficialitățile, preotul și invitații vor păși pe urmele celei care, asemenea unui far în vremuri tulburi, a luminat calea educației și a idealului național.
Tema întâlnirii – Elena Alistar, director al Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău, concepută și prezentată de profesoara Viorica Mladinov, va aduce în prim-plan nu doar povestea unei femei care a format generații, ci și mesajul său peren despre credință, curaj și lupta pentru unitate. Prin cuvinte ce se vor împleti precum firele unei broderii străvechi, elevii vor înțelege că istoria nu este doar un trecut îndepărtat, ci o moștenire vie, pentru care sunt chemați să o ducă mai departe.
Așa cum Elena Alistar a fost un glas al Unirii, această întâlnire va fi un ecou al idealurilor ei, sădind în sufletele tinerilor dorința de a păstra și continua drumul spre unitate și identitate națională. Si istoria continuă să se scrie zi de zi…
ELENA ALISTAR a fost o figură emblematică a mișcării naționale din Basarabia, luptând pentru drepturile românilor și pentru educația în limba maternă. Prin acest eveniment, s-a dorit readucerea în prim-plan a contribuției sale esențiale la istoria românească și promovarea valorilor naționale si menținerea vie a memoriei ei, care să inspire generațiile viitoare să continue lupta pentru identitate, cultură și unitate națională.