Autor: Mioara BACIU/UZPR
Una dintre cele mai ample și impresionante manifestări dedicate comemorării poetului nepereche a avut loc la Umbrăreștii Galațiului, în perioada 15 – 16 iunie 2024, din inițiativa Asociației „Ion T. Sion” din localitate, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala „Radu Macovei” din Galați, cu sprijinul Asociației „Danubiana” din Galați, al Asociației „Ștefan Petică” din Ivești, al Școlii Gimnaziale „Sf. Stelian” din Umbrărești, cu colaborarea Despărțământului „Eugen Hulea” din Alba Iulia și a unor Centre de Cultură Românești din Basarabia și Ucraina: Ansamblul Centrului Cutural din Ciorescu-Chișinău, condus de Lidia Cioban, meșter popular, director al centrului (care a avut și o expoziție, la Umbrărești), Centrul Regional al Culturii Moldovenești, „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” – Regiunea Odesa, reprezentat de d-na Margareta Bobere.
Timp de două zile, în cadrul Programului EMINESCIANA, localitatea Umbrărești, atestată documentar de pe vremea Voievodului Vasile Lupu (1632-1654), prin amploarea și consecvența activităților găzduite și-a justificat pe deplin calitatea de Cetate culturală rurală a României.
Activitatea derulată pe peronul gării din Umbrărești, județul Galați, (obiectiv de patrimoniu, construit în 1871), a debutat (în prezența și cu participarea lui Ionel Stratulat, primarul localității și al purtătorului de cuvânt al Biroului de presă al Regionalei CFR), cu intonarea Imnului de Stat dezvelirea, bustului lui Mihai Eminescu (sculptat de către Romeo Protopescu, de la Gherla, județul Cluj), sfințirea statuii și comemorarea religioasă a poetului, rostirea unui Tedeum de către Preoții Ioniță GHEORGHIȚĂ, Ionel și Toderiță RUSU.
Întreaga manifestare s-a vrut un omagiu adus lui Mihai Eminescu, poetul nepereche (1850-1889), la care au contribuit: elevii de la Grupul catehetic, coordonați de către părintele Ioniță Gheorghiță – Parohia „Umbrărești 1”, corul Școlii Gimnaziale „Sf. Stelian”, îndrumător – prof. Vasilica Tonu și grupul folk „Ecou”, condus de către prof. Cornel Constantin Pleșu, din Bârlad, județul Vaslui. Au rostit alocuțiuni, recitaluri poetice, prozatori, poeți, profesori de limba română, jurnaliști, reprezentanți ai presei audio-vizuală și scrisă, interpreți de muzică populară și folk din județele Galați, Buzău, București, artiști populari din Republica Moldova și Ukraina.
De pe Wikipedia, aflăm, că statuiile lui Eminescu, în România, până la această dată, sunt în număr de 24, la care s-a adăugat pe 15 iunie 2024 și bustul de la Umbrărești. Există, de asemenea astfel de statui și la Montreal, Paris, Sorbona.
În spatele acestui grandios proiect cultural-spiritual s-a aflat neobositul truditor cultural, scriitor, poet, jurnalist, Preotul – dr. în retorică – Ionel Rusu, de la Parohia Sfânta Ana din Galați, secondat de către fratele său geamăn, Pr. drd. Toderiță Rusu de la Biserica Răzvan din capitală, care, împreună au așezat Umbrăreștiul, cu mult timp înainte, pe harta culturală a țării, prin numeroasele activități culturale desfășurate în localitatea ce le este natală.
Faptul că acest bust a fost amplasat într-o gară, puțin circulată, ar putea părea bizar, însă dacă privim dincolo de această viziune simplistă și avem în vedere explicația potrivit căreia, gara simbolizează loc de tranzit, de întoarcere perpetuă, salutăm inițiativa.
Maria Stanciu, Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Radu Macovei” – Galați, a opinat despre calitatea de jurnalist și poet a lui Mihai Eminescu – „Sfântul Preacurat al ghiersului românesc”. Din aceeași perspectivă au cuvântat și Roxelana Radu, jurnalist, realizator emisiuni culturale, Campus TV-Buzău, Geta Lipovanciuc, poet și interpret din Chișinău.
Au evocat, de asemenea, personalitatea lui Mihai Eminescu și au susținut momente oratorice, poetice, muzicale: Mioara Baciu, Daniela Gumann, Eufrosina Cojocaru, Oana Georgeta Muscă, Sebastian Golomoz, Ioan Nicolae Mușat-ASCIOR Buzău, Maria Barbă, rectorul Universității din Cahul, interpreții Mihaela Drăgănescu, Radu Crăciunescu, și alții. Albina Surdu, reprezentant al Centrului de Informare al României la Ismail a transmis mesajul călduros al Nataliei Urs, director al centrului, profesor la Universitatea din Ismail, care a exprimat solidaritatea cu cei prezenți la eveniment și aprecieri cu privire la viața și opera poetului comemorat.
Invitații au putut vizita în Umbrărești, primitoarea Școală Gimnazială „Sf. Stelian”, unde au putut admira impresionanta expoziție a pictorului, grafician brăilean, Constanța Abălașei Donosă, precum și Muzeul Satului, realizat în propriul cămin de către Dan Tudosie, de profesie inginer, care a colecționat și conservat cam tot ceea ce i s-a ivit în cale, demn de un muzeu. Aici s-a desfășurat un adevărat spectacol în aer liber, unde invitații au putut degusta din bunătățile gastronomice puse la dispoziție de către deosebit de ospitaliera gazdă.
Cea de-a doua zi a festivalului a debutat cu vizitarea muzeului (care impresionează prin vechimea celor circa 106 icoane restaurate, ce datează din secolele XVIII-XIX, crucea de lemn sau “crucea din porumb” cu care “s-a însemnat locul Sfântului Altar la aratarea semnului dumnezeiesc”) și a cimitirului, precum și cu slujba de duminică, toate, la Mănăstirea Vladimirești, din Tudor Vladimirescu de Galați, oază de liniște, frumusețe, cultură și istorie. Două dintre artistele emerite gălățene (Maricica Mihoianu și Gherghelău Niculina Mitru) au cântat pricesne, la strană, cu maicile, spre deliciul auditoriului.
De menționat faptul că, la Mănăstirea Vladimirești a viețuit Monahia Teodosia Latcu, poeta, care, alături de Pr. Arsenie Boca și Pr. Stăniloaie, a ajutat la traducerea în limba română a Filocaliei.
A urmat un periplu la Bucești, județul Galați, la mormântul lui Ștefan Petică, căruia i s-a făcut parastas, fiind pomenit și Mihai Eminescu, iar Tudosia Lazăr, Președintele Asociației culturale Ștefan Petică din Bucești a citit un impresionant document despre ultima zi din viața luceafărului poeziei românești.
A fost vizitată, în Ivești – Galați, Casa memorială „Hortensia Papadat Bengescu”, întemeietoarea romanului modern.
Organizatorii au oferit, apoi, o surpriză plăcută invitaților, prin vizita în livada cu cireși de „La Nisipuri”, unde aceștia putut culege cireșe după pofta inimii, amintindu-și, cu drag, de Ion Creangă, prietenul lui Mihai Eminescu.
Periplul a continuat cu vizitarea centrului Municipiului Tecuci și, implicit, a Parcului central Al. I. Cuza, în care se află Aleea marilor personalități ale României. Aici, Tase Danăilă, scriitor erudit, membru marcant al UZPR a vorbit despre importanța culturală a Municipiului Tecuci. Invitații au primit diplome și distincții din partea Asociației Ion T. Sion Umbrărești și a Asociației culturale Academia Națiunii Române, reprezentată de către Valeriu Mocanu, membru de onoare al ASTRA Eugen Hulea, Filiala Alba Iulia.
De la Tecuci, oaspeții au făcut cale întoarsă spre comuna ștefaniană Umbrărești, unde s-au bucurat de un picnic la iarbă verde, pe malul Siretului, la granița cu localitatea Suraia, județul Vrancea.
În timpul manifestării au intervenit, prin corespondență telefonică, Maria Cioică, Președinte ASTRA Eugen Hulea, Filiala Alba Iulia și George Călin, fost ambasador, Președinte al Asociației culturale Apollon, conectându-se la realitatea numită EMINESCIANA.
Participanții care au rămas până la finele festivalului EMINESCIANA, împreună, s-au despărțit, în cântec de rămas bun, până la viitorul proiect.
Spiritul, “starea Eminescu” va dăinui, atât timp cât îl vom purta în suflet, atât timp cât ne vom aminti că există!