Maria Radu Novac alaturi de presedintele Euroland
și un voluntar la o actiune la patrimoniul UCMR Reșița
Autorul interviului: prof. Maria Radu Novac
FIU al orașului de pe Bârzava, Andrei Szabo (absolvent de drept), educat în spiritul valorilor, care au făcut renumele Cetății de Foc, REȘIȚA, a adunat în jurul Euroland BANAT, în cei peste 21 de ani de la inființare, oameni dispuși să-și sacrifice, ca și el, timpul liber și energiile pentru salvarea patrimoniului industrial, cultural și turistic al Banatului.
Maria Radu Nowak: În data de 21.03.2001 ați înființat Asociația Euroland Banat cu obiect de activitate: salvarea, restaurarea și promovarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic. Ce realități concrete au impus înființarea ei?
Andrei Szabo: La începutul anilor 2000 un grup de prieteni, fiecare cu pasiuni și preocupări, ne-am gândit că e important să facem ceva pentru comunitate. Patrimoniul cultural și natural al zonei, tineretul și educația au fost printre temele noastre principale. La ele s-au adăugat și altele. Un loc important a fost preocuparea pentru spațiul multicultural al Banatului istoric și cel ex-iugoslav (incluzându-i aici atât pe românii din Banatul sârbesc, cât și pe cei din sudul Dunării).
M.R.N.: Sunteți un om tenace: ați luptat 7 ani pentru proiectul Școlii Pittner de pe Strada Furnalelor din cartierul Muncitoresc. Vă rog să dezvoltați
A.S.: Pittner Schule este o clădire de patrimoniu din partea veche a orașului. Ne-a fascinat de la bun început prin faptul că este construită printr-o combinație ingenioasă de elemente naturale: fundație din piatră, zidăria din straturi de cărămidă crudă și arsă, șarpanta din lemn. Un element deosebit îl reprezintă ceasul solar de pe peretele curții interioare, unul dintre puținele ceasuri solare care încă există în Banatul Montan. Cel mai probabil, clădirea a fost construită de familia Pittner spre finalul sec. XIX. Soții Helen și August Pittner au fost dascăli și au convertit camerele de la parter în săli de clasă, în momentul în care școala unde predau a devenit neîncăpătoare (vorbim de o Reșița în jurul anului 1900). Clădirea a fost naționalizată de comuniști în 1948 fiind transformată în locuințe sociale. Din păcate, în ultimii ani, vechea Pittner Schule nu a fost bine ingrijită și-a intrat într-un accentuat proces de degradare, ajungând o ruină. De-a lungul anilor, echipa Euroland Banat a intervenit în repetate rânduri la administrația locală, proprietara imobilului, pentru a salva clădirea. În final, în toamna lui 2019, am depus un proiect comun la Ministerul culturii. Proiectul a caștigat finanțare prin Programul Ro-Cultura, prin Mecanismul SEE (finanțări din Norvegia, Islanda și Lichtenstein). În prezent, suntem în situația fericită de a implementa acest proiect, alături de Primăria Reșița și o organizație din Islanda. Sperăm ca în primăvara lui 2024 să avem un modern centru cultural în vechea Școală Pittner, în care vom organiza dezbateri, ateliere, evenimente etc.
M.R.N.: La ora actuală, în județ există linii ferate abandonate, patrimoniul UCMR. în paragină, complexul Marila etc. cât puteți să acoperiți și în ce măsură puteți să vă implicați?
A.S.: Patrimoniul industrial este o preocupare importantă pentru echipa Euroland Banat. Fie că este vorba de Furnalul 2 din Combinatul Siderurgic din Reșița (CSR), de Muzeul locomotivelor cu abur, de halele industriale din Uzina Constructoare de Mașini (UCMR), de sistemul de aducțiune pentru Hidrocentrala Grebla, de Mina de la Anina, de alte obiective industriale din Banatul istoric, acestea reprezintă tot atâtea bogății ale zonei pe care sperăm să le salvăm, să le restaurăm și să le valorizăm, cultural, turistic, educațional. O componentă aparte a acestui patrimoniu o reprezintă cel feroviar, cu o istorie și particularități tehnice cu totul excepționale. În ultimii ani ne-am luptat pentru a salva și a păstra funcțională calea ferată dintre Oravița și Anina, supranumită Semmeringul bănățean. De asemenea, am reusit să întoarcem o decizie a CFR de a inchide tronsonul dintre Arad si Brad. Demersurile noastre din ultima perioadă vizează redeschiderea unor tronsoane închise. Ne-am bucura dacă CFR-ul va reface conexiunea pe ruta Berzovia-Oravița și Oravița-Iam. După cum știți, Oravița-Iam-Biserica Albă-Baziaș este cea mai veche cale ferată din acestă parte a Europei, construită de administrația austriacă în perioada 1847-1854. Refacerea acestor tronsoane de cale ferată înseamnă nu numai scoaterea din izolare a unor comunități din văile Carașului, Nerei, din zona de Clisură, ci și deschiderea acestui spatiu spre un turism cultural transfrontalier. Avem în vedere și alte căi ferate emblematice din regiune precum Jimbolia-Lovrin-Periam-Arad, Caransebeș-Băuțar-Hațeg, Jamu Mare-Gătaia-Buziaș etc. pe care le considerăm la fel de importante.
Trebuie subliniat faptul că 25% din patrimoniul industrial inventariat al României se află în județul Caraș-Severin. Restaurarea și valorizarea lui inteligentă poate constitui un adevărat brand al regiunii.
M.R.N.: Sunteți selectiv și exigent, lucrați cu specialiști, fără să exagerez, cu cei mai buni în domeniu. Cum reușiți sa-i implicați?
A.S.: Din fericire, mai există specialiști. Lucrăm cu profesioniști dispuși să se implice în comunitate, care ne impărtășesc valorile și preocupările, deschiși să ofere, nu doar să pretindă, cu cei pentru care câștigul material nu reprezintă o prioritate absolută.
M.R.N.: Ați implicat în proiectul Pittner toți locuitorii caselor de pe Strada Furnalelor. Cum ați reușit?
A.S.: Fiind preocupați de soarta Furnalului 2, de patrimoniul industrial și urban din Reșița veche, de salvarea Pittner Schule, am fost prezenți în zona și am realizat acțiuni și evenimente în comunitatea de pe strada Furnalelor, înainte ca proiectul de restaurare să fie aprobat. Locuitorii străzii au fost de acord și au expus în ferestrele caselor fotografiile oferite de noi cu propria casa (acolo unde am găsit), cu strada, cu clădiri din Reșița de odinioară, cu obiective de patrimoniu industrial etc. În acest fel, împreună, echipa Euroland Banat și locuitorii zonei, am transformat strada într-o expoziție vie, vizitabilă de către oricine. Noaptea muzeelor, Întoarcerea lui Pittner-bacsi, Detectivii urbani, proiecții de film etc. sunt alte evenimente prin care am implicat o parte a locuitorilor străzii Furnalelor și am pus în valoare Scoala Pittner.
M.R.N.: În realizarea proiectelor vă bazați pe voluntari, pe tineri, pe oameni cu suflet. Implicarea tinerilor face parte din obiectivele Euroland?
A.S.: De la înființarea organizației, tinerii au reprezentat o preocupare importantă pentru noi. De-a lungul anilor s-au succedat mai multe generații de voluntari și colaboratori de toate vârstele. Majoritatea acțiunilor și evenimentelor le realizăm în continuare pe bază de voluntariat și mizăm pe dorința de implicare a cât mai multor membri din comunitate. Întâlnirile non-formale cu tinerii sunt tot atâtea ocazii de a-i atrage și implica în diverse activități și proiecte, în a-i educa pentru a deveni membri activi ai comunității.
M.R.N.: Familia de specialiști din care vă trageți a trudit toată viața pentru ridicarea și faima „Cetății de foc” Reșița. Dvs. ati fost crescut și educat în spiritul valorilor reșițene, cu maniere, bun-simț, corectitudine. Vorbiți câteva limbi de circulație internațională. Munca cu tinerii implică dăruire dar și crearea unui anumit comportament vizavi de oamenii din comunitate. Vă rog să dezvoltați.
A.S.: Sper să pot transmite tinerilor și celor din jur câte ceva dintre valorile și spiritul „Cetății de foc”, din dragostea față de patrimoniul cultural-industrial, urbanistic, feroviar și natural al zonei, așa cum le-am moștenit de la părinți, de la vechii CSR-iști/UCMR-iști (cei care au lucrat în Combinatul Siderurgic și în Uzina Constructoare de Mașini), de la dascălii și oamenii de valoare pe care i-am intâlnit de-a lungul anilor. Intâlnirile și proiectele cu tinerii ne plac în mod deosebit. Ei au fost unul dintre motivele principale în 2001 când am inființat Euroland Banat.
M.R.N.: Ce obiective a salvat Euroland Banat, ce proiecte derulați acum și ce aveți în vedere pe viitor?
A.S.: De-a lungul anilor echipa Euroland Banat a fost implicată și a organizat diverse acțiuni pentru salvarea căii ferate Oravița-Anina și Arad-Brad, redeschiderea tronsoanelor Berzovia-Oravița, Oravița-Iam. Am fost implicați și în salvarea Morii Juracsek, o altă clădire emblematică reșițeană amenințată și ea cu demolarea, în campanii punctuale de restaurare a unor mori din Valea Almăjului, în proiecte de informare și conștientizare a comunităților din Banatul Montan cu privire la patrimoniul local, material si imaterial ce merita si trebuie salvat.
Din primii ani de la inființare, echipa Euroland Banat a fost implicată într-o serie de proiecte în diverse localități din Banatul istoric dar și de la sud de Dunăre. Acestea au vizat teme precum valorificarea resurselor locale în vederea dezvoltării durabile a comunităților prin turism cultural, folosirea bogățiilor naturale, culturale și resursele pentru a diversifica economia prin crearea de noi oportunități inovative în ceea ce privește locurile de munca (în special în mediul rural), educația non-formală prin valorificarea diversității culturale, a tradițiilor și produselor locale pentru revitalizarea acestor tradiții și dezvoltarea turismului.
Unele dintre aceste proiecte au avut și au o componentă educațională majoră și au vizat/vizează de la refacerea unor spații verzi urbane, la stimularea legăturilor dintre sistemul educațional și sectorul de afaceri, de la drumeții în arii naturale protejate, la realizarea unor hărți turistice, de la tururi ghidate la obiective de patrimoniu, până la cetățenie activă și implicarea tinerilor în comunitate, de la conștientizarea și valorizarea patrimoniului dunărean, la intâlniri și dezbateri pe teme de actualitate în comunitate.
Dorim să continuăm intâlnirile și proiectele de educație non-formală, adresate în special tinerilor, dar și pe cele care vizează resursele, tradițiile și produsele locale. Cum spuneam mai devreme, ne dorim și căutăm soluții pentru refacerea și valorificarea patrimoniului industrial și feroviar din Banatul istoric, în special salvarea/refacerea, restaurarea, redeschiderea liniilor istorice Baziaș (Socol)-Biserica Albă-Iam-Oravița-Anina, Caransebeș-Băuțar-Hațeg, Jimbolia-Lovrin-Periam-Arad șamd, refuncționalizarea Furnalului 2, a altor clădiri industriale și civile și transformarea lor în spații cultural-muzeal-educative, respectiv, pretabile pentru industrii creative și IT, artizanat și high-tech, valorizarea turistică și culturală a sistemului hidroenergetic din amonte de Reșița, inclusiv refacerea unor vechi căi ferate de ecartament ingust etc.
Asociația Euroland Banat pledează pentru o dezvoltare durabilă. Susținem proiectele organizațiilor locale și administrațiilor care promovează construirea de rețele de piste pentru biciclete și stimulează transportul public vizând reducerea utilizării automobilelor. Sprijinim politicile locale și proiectele dedicate plantării arborilor și creșterii spațiilor verzi. O spunem de fiecare dată, pledăm pentru refacerea infrastructurii feroviare și conectării Reșiței, a localităților, în general, cu cele învecinate prin intermediul căilor ferate. Considerăm importantă racordarea orașelor, comunelor și satelor printr-o rețea de alei de promenadă și coridoare verzi, inclusiv de-a lungul și spre râurile limitrofe (Bârzava, Timiș, Sebeș, Caraș, Nera, Cerna, Bega, Mureș, Dunăre etc.) care leagă diferite părți ale comunității dar și localitatea cu habitatele naturale din proximitate etc.
În ceea ce privește Reșița, viziunea Euroland Banat propune transformarea „Cetății de foc” dintr-un oraș post-industrial (care a sărbătorit 250 de ani de industrie siderurgică în 2021) într-unul verde, ecologic, sănătos, educat, rezilient, durabil și inteligent, capabil să-și valorifice moștenirea culturală, industrială și naturală, pentru o comunitate prosperă și în beneficiul generațiilor viitoare.