Autor: Cezarina ADAMESCU
O dată cu primăvara care a adus o vreme splendidă pe malul dunărean al Brăilei, invazia de flori primăvăratice, frumos mirositoare și pastelate, brăilenii dar și alți iubitori de Frumos din țară, s-au bucurat de un eveniment remarcabil, în prestigiosul lăcaș de istorie, etnografie și cultură Carol I. E vorba despre lansarea unei Antologii inedite cu creații literare feminine, adunate din mai multe colțuri de țară, dar și din Republica Moldova. Antologie de poezie și proză “Femeia – Izvor de lumină, ai cărei coordonatori sunt vrednicele jurnaliste, membre ale UZPR, Mioara BACIU și Brândușa ILIE, apărută recent, ca un adevărat mărțișor nemuritor, la editura Castrum de Thymes, în 2025.
O inițiativă mai mult decât lăudabilă, a dr. Brândușa ILIE, muzeograf Serviciul Cercetare, Documentare și Valorificare din cadrul Muzeului Brăilei Carol I, în care stau la loc de cinste, între file de carte, creatoarele din întreaga țară, la și din țara soră de neam și limbă, Moldova. Un omagiu sincer, la debutul primăverii, în confuzia și lupta pentru putere a unora, o oază de spiritualitate, ca o gură de aer proaspăt într-un ocean de noxe, care ne ucid trupurile și sufletele. “Femeia – izvor de lumină”, izvorul vieții și frumuseții omenești, cea care este însăși viața!
Și, după cum specifică, coordonatoarea lucrării, Mioara Baciu, “O surpriză plăcută Grupul Folk ,,Dacii Liberi”, tineri, frumoși, talentați sub îndrumarea profesorului Constantin Corneliu Pleșu din Bârlad. Să nu uităm pe doamna Carmen-Vasilica Nedelcu, solist vocal de muzică populară, profesor la Școala Gimnazială nr.24 din Galați dar și domnii Marin Oanea, profesor, cantautor din Galați și Florin Lazăr, profesor la Școala de Arte ,,Vespasian Lungu” din Brăila, care au susținut recitaluri. Poezie, proză, muzică și-un nelipsit moment umoristic al doamnei Stela Șerbu Răducan din Brăila au fost ingredientele care au adus pe chipul celor prezenți în minunata sală a Muzeului Etnografic, bucurie, zâmbet, lacrimi, respirări de o clipă în patosul artistic al autorilor”.
Știute ori mai puțin știute Doamne, adevărate izvoare de lumină ele însele, care au prins ca mărțișoarele pe pieptul sufletului, au adus la suprafață apele iubirii, dorului, tristeții, povești și întâmplări aievea, ce vor săpa adâncul inimii în primăveri sufletești. Cuvântul prinde viață, se agață de spirit cu har, cu dăruire, cu frumusețe. O zi miraculoasă, bogată în evenimente și ploaie de haruri, cu soare arzător, primăvăratic.
Oricâte milioane de cuvinte omagiale s-au scris de-a lungul veacurilor, având în centru Femeia, fiecare dintre aceste omagii este unic în felul său, așa cum unice sunt și femeile, mame, soții, fiice, nepoate, surori, prietene, colege, bunici, mătuși, verișoare precum și alte grade de rubedenii spirituale. O carte vie, fremătând cu fiecare nume și cu fiecare creație. O carte destinată a face lumină, chiar în cel mai adânc întuneric. O carte ce respiră bunătate, pace, bine, frumusețe, spirit, armonie. Atmosfera sărbătorească era cu sute și sute de mărțișoare cu care erau tapetați pereții, cu noian de flori proaspete, belșug de cărți și mai ales belșug de lumini din suflete curate și din ochi surâzători și mulțumiți. Pentru câteva ore bune, am uitat de toate grijile, primejdiile care ne invadează zi cu zi, de toate încercările, tristețile și chiar tragediile la care suntem nevoiți să luăm parte și ne-am odihnit în hamacul poeziei și al muzicii, al spectacolului florilor dăruite cu generozitate de gazde. În pacea acestei Lumini venite de undeva de sus, din infinit, peste creștetele noastre, ale participanților, uimiți, fericiți, binecuvântați de Dumnezeu, au înflorit vise și năzuințe care mai târziu se vor transforma în creații literare, în cărți și reviste, în recitaluri poetice și în muzică pură: muzica sufletului nostru. Entuziasmul se citea pe chipurile tuturor, înflorit în versuri și reflecții aforistice de neuitat. Nu poți să rămâi indiferent la asemenea minuni ale omului, transfigurate artistic. O confrerie care poate genera amintiri de neuitat, păstrate în sipetul inimii.
Au răspuns invitației de a face corp comun cu femeile românce, din țară și Diaspora, 33 de femei, aflându-se, fiecare la locul său, fie abia debutante, fie în mersul lor spre afirmare, fie la apogeul carierei literare, cu bogate palmarese și premii, nu s-a făcut nici o deosebire. Toate au avut parte de aceeași primire și s-au bucurat de atenție din partea publicului brăilean și nu numai, pentru că s-au strâns, precum buchețelele de ghiocei, violete, toporași, lalele, zambile, brândușe și toate celelalte vestitoare ale anotimpului reînvierii naturii dar și a spiritului uman. Unele autoare erau pentru prima oară în fața publicului și a unui microfon, cu emoțiile de rigoare, dar și cu încurajările entuziaste ale publicului care ocupa toate scaunele sălii unde s-a desfășurat manifestarea. A fost ca un imens schimb de experiență, între generații, o preluare de ștafetă a celor mai tinere, un prilej de învățare din mers a meșteșugului scrisului. Cu toții am trecut prin debutul revuistic sau editorial și știm cum este și ce emoții presupune. Poate că acestea au fost cele mai minunate clipe din viața multor autoare tinere, cărora li s-a oferit binecuvântatul prilej de a debuta într-o Antologie atât de importantă și relaxantă totodată, cu o temă atât de generoasă, deși orele se scurgeau pe nesimțite, până au fost scoase la rampă, toate participantele. La aceasta au contribuit și reușitele recitaluri de muzică folk ale unor interpreți vocali și instrumentali, din Bârlad, (formația de foarte tineri interpreți vocali și instrumentali de muzică folk, DACII LIBERI, și din Brăila și alte localități, creând o atmosferă și un ambient excepțional, atunci când glasurile lor s-au unit cu cele ale spectatorilor, care aplaudau și cântau, la unison. Și nu e de mirare, căci te molipsești instantaneu de frumusețe și talent și simți nevoia să de manifești și tu, într-o armonie perfectă. Nu era nimic contrafăcut, convențional sau prefabricat, în toate aceste manifestări empatice.
Chiar din pagina de deschidere, poeta și ziarista Mioara BACIU oferă o poezie-preambul de Mulțumire pentru că a reușit să adune creatoarele care fac parte din această carte: “Ceru-și ninge clipele / pe altarul inimii / și le transformă în luceferi de gând…/ O nouă filă din cartea destinului / își flutură nemurirea / în cântecul sufletului…E lumină iar / în primăvara viselor, / în murmurul gândului…/ E lumina unui nou început / mai frumos cu / cu fiecare filă / a întâmplării că sunt / a bucuriei că-mi exiști…” (Mulțumire).
Tot Mioara BACIU este cea care deschide Antologia, cu un buchețel înmiresmat de poeme în care imploră timpul: “Clipă, rămâi”. Jurnalista este o voce distinctă în poezia tânără de astăzi, păstrându-și reperele morale primordiale și prospețimea gândurilor și imaginilor curate.
Ca fiecare poetă participantă la Antologie și Mioara BACIU a dedicat o suită de poezii emoționante, mamei sale, căreia îi aduce un omagiu pe această cale. Un omagiu menit să rămână încrustat în memoria inimii.
Brândușa ILIE din Galați a oferit acestei cărți un remarcabil eseu pe care l-a tradus: “Femei scriitoare, formă generică și activism social și politic – Lise Shapiro Sanders, Carey J. Snyder”.
Un florilegiu de gânduri eseistice despre mișcările feministe din secolul XX, care au remodelat viețile femeilor, în privința drepturilor câștigate: dreptul la vot, pace, naștere control și condiții de muncă mai bune, etc. Și în acest domeniu, femeile scriitoare și jurnaliste au avut un cuvânt hotărâtor, nu numai prin implicare socială, dar și prin scris, eseuri, articole și alte forme de scris. Bine informată și documentată, traducătoarea oferă exemple de femei care s-au remarcat în activismul social și în literatura de gen.
Subsemnata, Cezarina ADAMESCU am inclus în Antologie un Florilegiu dedicat femeii, intitulat “Femeie-n trup, fecioară în cuvinte” – 10 sonete din cartea “Ultima logodnă – 333 de sonete pierdute și regăsite”, dar și un eseu teologic dedicat Mamei lui Dumnezeu și Maicii oamenilor, Prea Sfânta Fecioară Maria, intitulat: “Sălaș în lacrima sfântă a Mamei”.
O altă poetă importantă este Lidia ZADEH, din București, cu versuri sensibile și atractive, despre casa părintească, despre viață și despre iubire.
Cunoscuta realizatoare de emisiuni TV din Buzău, poetă și jurnalistă Roxelana RADU a oferit Antologiei un superb eseu la temă, intitulat: “Sărbători și mărțișoare”, cu mult umor și realism.
Daniela GUMANN, din Galați, jurnalistă și scriitoare, oferă o interesantă definiție a femeii în diversele ei ipostaze, recunoscând că: “La început a fost femeia”, după care o vede pe femeie în multiplele ei roluri: “Femeia jertfă” – cu referire la Ana lui Manole, “Femeia bibelou”; “Femeia icoană”; etc.
Dorina STOICA, din Bârlad – vine cu o suită de versuri remarcabile, încheiată cu o mulțumire, adusă lui Dumnezeu, intitulată “Îți mulțumesc Doamne”. Este oricând o plăcere să citești versurile acestei prestigioase autoare.
Antoaneta CRUDU din Galați, a adus nostalgia în Antologie, prin “Amintiri despre Crăciun”.
Poeta și jurnalista Sibiana-Mirela ANTOCHE – din Brăila oferă un buchețel liric cu poezii remarcabile dedicate femeii pe care o numește: “Făptură sculptată-n petale de flori”.
Lăcrămioara TEODORESCU, Odobești, Vrancea, este prezentă cu 5 poeme dedicate femeii, mamă, soție, iubită, în care se recunoaște.
Tudosia LAZĂR, Galați, este în Antologie prezentă cu un fragment din cartea sa de debut “De-ar ști omul ce-ar păți…crezi oare că s-ar păzi?”, carte inspirată din experiența proprie.
Marieta COMAN din Turda, Cluj – poetă cunoscută are o poezie despre “Pașii femeii”, versuri omagiale și de dragoste, care provoacă emoții pure.
În stilul cunoscut, poeta Georgeta OANĂ-MUSCĂ din Galați e prezentă cu un grupaj consistent de versuri tușante, în stil clasic, de o frumusețe aparte.
Neta MUSCĂ-IONICĂ, tot din Galați, are un eseu în proză intitulat: “Suflet de floare”.
Teodora JIRLĂIANU DIN Făurei, Brăila e prezentă cu un eseu intitulat: “Femeia în cursa de șoareci” din care a citit câteva fragmente, cu emoțiile de rigoare.
O autoare cunoscută și foarte talentată, Mioara ARDIELEANU, este în Antologie cu un studiu foarte interesant despre Galați, la provocarea doamnei profesor Violeta Pușcașu de la Universitatea Vârstei a 3-a, „Nume de străzi și personalități feminine din Galați, Cine? Când? De ce?”, studiu având în centru figura luminoasă a Elenei Doamne, căreia gălățenii i-au dăruit o stradă care-i poartă numele: “Strada Elena Doamna”.
Următoarea coautoare este Coca Coralia DRĂGAN, din Galați, care participă alături de celelalte autoare cu un grupaj emoționant de poezii, dedicate măicuței domniei sale, nonagenară, pe care o omagiază, dedicându-i versuri și, în general Femeii, în versuri scumpe care provoacă emoții firești.
Mioara OPRIȘAN din Însurăței, Brăila, are la rându-i versuri dedicate maternității și mai ales, mâinilor mamei, care au lucrat neobosit ca să crească mari copiii.
Angela DUMBRAVĂ din Tulcea este următoarea co-autoare a Antologiei, participând cu o proză scurtă intitulată: “De vorbă cu mama”.
Doina FOCȘA din Brăila are, la rândul său, o proză scurtă, intitulată: “Am fost două surioare”.
Corina SPOREA BĂRĂGAN, Brașov scrie despre: “Doină, Doină cântec dulce”, o frumoasă prezentare a profesoarei Doina Focșa, o bună prietenă de scris și idealuri.
Tincuța GHERGHICEANU, din Brăila vine cu versuri omagiale pentru “Maica, pururea fecioară” și alte versuri dedicate femeii-mamă.
Ioana LĂPUȘNEANU, Năsăud, Bistrița-Năsăud își cântă Mama în versuri tulburătoare, amintindu-și de cele mai fericite momente din viața ei, alături de ființa cea mai dragă.
Angela RIBINCIUC, din Galați, poetă, prozatoare, ziaristă, organizatoare de programme culturale, a scris întreaga viață despre ființa cea mai iubită: Mama. Din toate Cuburile de Aer, cu care s-a lansat, a păstrat un Cub pentru Mama. Poezia ei este cu adevărat minunată: “Despre mama nu am scris niciodată. / Ea face parte din mine. / E ca și cum aș vorbi despre un alter ego. / Mai înțelept și mai bun. / Am ochii și zâmbetul ei. / M-a învățat să prețuiesc această viață și pe Dumnezeu. / E, poate, singurul om care nu m-a dezamăgit. / Sunt lucruri pe care nu i le-am spus. Le simt mereu. / Mama e omul pe care, avându-l mereu aproape, / nu contenesc să-l admir. / E minunea și binecuvântarea mea de fiecare zi. / Liniștea mea are vocea ei, chipul și numele ei. / Dincolo de cuvinte, dragostea pentru mama e în mine / și crește cu fiecare nouă zi. / Sunt un om cu adevărat norocos.”
Cuburile ei de aer sunt mici bijuterii eseistice în care autoarea își deapănă gândurile și sentimentele.
Angela BURTEA, Brăila –își amintește de “Cufărul din podul casei” și “Fularul din mohair lila”…, sunt două excelente proze scurte, despre familia sa, din care se desprinde portretul bunicii.
Geta LIPOVANCIUC, din Republica Moldova este cunoscută publicului român prin multiplele manifestări culturale și lansări de carte pe care le-a avut aici. Este foarte îndrăgită pentru talentul său muzical și literar. Pentru această Antologie a ales un mănunchi de poezii care atestă “A noastră incontestabilă menire”.
Elsa STAVRO, Galați scrie eseul: “Femeia – dincolo de simbolistica festivă a zilei de 8 Martie”. Cu multe referiri la unele expresii din limba albaneză, dar și referindu-se la Cartea Proverbelor din Biblie. Dar și cu unele exemple concrete din mentalitatea poporului albanez, în special a bărbaților în legătură cu femeile.
Ana-Maria ZLĂVOG, din Brăila are un buchețel de poezii dedicate mamei și în general, femeii.
Georgiana Laura GHEORGHE – Brăila, se întreabă în poeziile sale: Ce este o mamă?; Ce este o femeie? Și încearcă un răspuns: “Mama văzută prin ochii copilului”.
Daniela VLADU, Tulcea, vine, la rândul ei cu un buchet de poezii omagiale, gânduri și rugi pentru Femeie.
Florentina DANU, Brașov, ne înfățișează “Fantezia femeii care dansează cu viața” și ne face să simțim: “Parfumul sfânt al unei mame”.
Nadia-Corina CĂPRIȚĂ, Bârlad, definește astfel femeia: “Femeia – lacrimă de anotimp”. În grupajul ei de poeme se află și poezia: “Fecioară Preacurată…”
Jana MIHAI, Galați, ne oferă “O poveste de iubire”, cu acțiunea petrecându-se în anul 1914, dar și “Povești de la bunica”.
Un concert pe mai multe voci și mai multe instrumente, alcătuind o uriașă orchestră de poeți și prozatori, care scot sunetele cele mai încântătoare, atunci când e vorba despre Femeie, despre Mamă și despre Fiică și în general, despre toate ființele de gen feminine. Dorim participanților noi apariții și despre alte teme interesante și să nu înceteze să meargă pe acest frumos și misterios drum al cuvintelor alese. Asemenea apariție editorială este de bun augur pentru toți condeierii, aflați la orice vârstă.
Un asemenea mărțișor împletit cu iubire, este pentru noi toți, darul cel mai de preț din acest început de primăvară. La mulți ani, tuturor, femei, bărbați, copii, mame, bunici și toată suflarea omenească!
9 Făurar 2025