Autor: Mioara BACIU/UZPR
Ediția a XI-a a FESTIVALULULUI INTERNAȚIONAL DE CREAȚIE ȘI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA”, având că tematică “POETICA SPAȚIULUI”, s-a desfășurat la Brăila, în perioada 4-7 mai 2023.
Brăilenii s-au putut bucura de prezența, în mijlocul lor, a reputaților scriitori: Ana Blandiana, Nicolae Băciuţ, Andreea Răsuceanu, Nicolae Grigore Marașanu, filosoful Constantin Dică și foarte mulți alți valoroși scriitori, profesor Petruța Cain “dascălul mereu izolat între ape” (sursa: “Adevărul”) și mulți alți profesori de limba și literatură română, critici literari, preotul Ionel Rusu, jurnalistul Stanciu Maria, Președintele UZPR, Filiala Sud-Est.
Festivalul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, în mai multe spații și localități: Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci”, Colegiul Național Pedagogic „D.P. Perpessicius”, Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, Teatrul dramatic “Maria Filotti”, C.N. „Gh. Munteanu Murgoci”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (unde a avut loc și festivitatea de premiere), toate din Brăila, precum și în localitatea Țăcău, comuna Mărașu, județul Brăila.
Brăilenii au oferit tot ceea ce putea oferi mai bun un astfel de festival, prin efortul conjugat al elevilor, cu cel al profesorilor. Ansamblurile lipovenilor și al grecilor din Brăila Chirei, dansurile tematice, baletul, teatrul, momentele literar-artistice ale elevilor din comuna Mărașu, recitările, momentele poetice de excepție ale elevilor, minirecitalul inspirat din volumele „Patria mea A4”, de Ana Blandiana și „N-am altă Ana”, versuri Nicolae Băciuț, au dat măsura desăvârșirii și implicării organizatorilor (amintim aici pe profesoara Gabriela Vasiliu, sufletul acestui festival, pe profesor Georgiana Troia), în realizarea festivalului la un înalt nivel.
Secțiunile, la care au concurat cei 1.047 elevi din România respectiv, 36 de județe din România si alte cinci țări (exemplu: Canada, Ontario, Republica Moldova, Baku, Azerbaijan University of Languages ș.m.a) au vizat cinci secțiuni: poezie, eseu, traduceri, interpretare și scurtmetraj, școlari și liceeni.
Festivalul de anul acesta a avut drept tematică „poetica spațiului”, dezvoltându-se teoria celui treilea spațiu românesc (după cel mioritic al lui Blaga și cel de deal-vale al Bărăganului, al lui Vasile Băncilă), spațiul deltaic al lui Nicolae MĂRĂȘANU (în care se cuprinde și localitatea Țăcău, comună Mărașu, județul Brăila), de o frumusețe răvășitoare, unde s-a desfășurat o parte a festivalului.
Ana Balandiana a mulțumit, recunoscătoare, mărășenilor, pentru primirea călduroasă, pentru momentele cultural-artistice oferite, pentru modul cum au reușit să continue să trăiască pe aceste meleaguri (unde accesul este destul de anevoios), pentru modul cum au reușit să păstreze și să ducă mai departe obieciurile, tradițiile și credința, construindu-și case, rămânând pe aceste meleaguri, trimițându-și copii la facultăți, continuând să existe.
Deosebit de interesantă a fost alocuțiunea scriitorului Nicolae Băciuț, care a mărturisit că, ajungând în Insula Mare a Brăilei, a avut „pentru prima oară, sentimentul religios că poate călca pe ape” și că vizita aceasta este un un lucru nou pentru biografia sa, ceea ce a făcut să trăiască o frumoasă întoarcere în timp, în copilăria sa petrecută la țară, motiv ce l-a îndreptățit să afirme că „toți copiii au șanse la fel de mari, ca și copii de la cele mai mofturoase școli din țară, dacă doresc să facă ceva pentru viitorul lor”, dacă învață, dacă au modele. Scriitorul și-a amintit de momentul când „citea cu lanternă, sub plapumă”, despre creațiile propriilor sale modele, precum: Blaga, care a adus „laudă/elogiu satului românesc”, Octavian Goga care a slăvit „Dascălul” și „Dăscălița”.
Tematica festivalului este una mereu de actualitate, abordată atât de filozoful și critic literar francez Gaston Bachelard, întemeietorul criticii literare moderne (în „Poetica spațiului”, 1957), cât și de Pierre Michon (unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai literaturii franceze contemporane), dar și de autorul anonim al Mioriței și de scriitorii: Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, părintele Dumitru Stăniloae.
Vizibil emoționată, mai ales, în ultima zi de festival, Ana Blandiana a explicat faptul că festivalul a avut ca obiectiv principal, conștientizarea faptului că se poate rezista doar prin cultură (susținând că “a rezista” este echivalent cu „a rămâne în viață” sau „a te putea împotrivi”), cultura fiind calea spre izbândă, „calea de a îndrepta o lume, care a fost nedreptățită” în această parte de țară!
Scriitoarea a adresat celor prezenți la festival, întrebarea retorică “Va reuși poezia să salveze lumea?” și a răspuns, apoi, cu tristețe, dar și cu speranța: “nici nu știu în ce măsură ar putea poezia să ne salveze, în contextul actual…; lumea a devenit astăzi tot mai greu de salvat, ba chiar au rămas tot mai puține mijloace, prin care poate fi salvată; e clar că, printre ele, rămân cuvântul și poezia, chiar dacă puțini își dau seama de această posibilitate și mai puțini cred asta”…
A continuat, apoi, întrebând: „Ce se întâmplă cu noi? În ce măsură sunt vinovați părinții de ce se întâmplă în jurul nostru, de ceea ce fac copii lor? În ce măsură, copiii pot să nu ia doar răul de pe drumul pe care înaintăm spre progres? În orice caz, stând astăzi aici, chiar am avut sentimentul că, împreună, putem face ceva… “.
L-a citat apoi pe marele savant al veacului XX, Albert Einstein, care a afirmat că „sunt două moduri de a-ți trăi viața: unul: de a crede că nu există miracole; altul: de a crede că totul e un miracol.”, pentru a evidenția faptul că, “profesorii care au pus umărul la desfășurarea festivalului de la Brăila sunt convinși, nu numai că miracolele sunt posibile, ci și că totul este un miracol; până la urmă, aceasta este salvarea”.
Calitatea festivalului, care a crescut an de an, locul în care se desfășoară, toate acestea au îndreptățit-o pe Ana Blandiana să afirme că: „Dunărea a devenit personajul nostru, un simbol al tăriei și al salvării noastre”.
Ana Blandiana i-a asigurat pe cei prezenți la festival, că va păstra în suflet, vizita pe care a făcut-o, în prima zi a întâlnirii, în așezarea Țăcău din Insula Mare a Brăilei (sunt și eu martor al acestor trăiri sublime) și a precizat că “este impresionant modul în care, în școala de acolo, cu profesorii de acolo, am descoperit cu adevărat că spațiul acela, dincolo de asperitățile sale, este poezie, dar este, în același timp, și istorie”.
A trăit, totodată, “spaima că era pe locurile deportaților din altă epocă din Insula Mare a Brăilei și, în același timp, era pe locul în care, niște profesori și niște copii, la capăt de lume, fără acoperire pe internet, la început de mileniu III, trăiesc la intensitate maximă, departe de vacarmul acestei lumi”…
O altă prezența specială a festivalului, Nicolae Băciuț și-a început, in a treia zi de festival, prelegerea, cu nostalgie, întrebând prin glasul lui Nichifor Crainic: „Unde sunt cei care nu mai sunt”, amintindu-și de scriitorul și redactorului Romulus Rusan (fondatorul Memorialului de la Sighet), cel care „i-a însoțit, până în anul 2016, în bună organizare a acestui festivalul”, concluzionând că “el este și acum cu noi, ca un înger păzitor, și am sentimentul că poezia conservă trecutul, potențează prezentul și ne mai lasă o geană de speranță și pentru viitor”.
Nicolae Băciuț a vorbit despre creșterea cantitativă și calitativă a poeziei și a prezentat volumul de debut „Jurnal de doruri”, al Anei Maria Scarlet, care este o veritabilă poveste de viață, în versuri și în proză, în care “cuvântul are valoare taumaturgică”.
A urmat festivitatea de premiere, realizată de către Ana Blandiana și Nicolae Băciuț.
Galațiul a dominat podiumul, prin cucerirea Marelui premiu al festivalului “Ana Blandiana” de către Flavia Irina Enciu, îndrumător Diana Cătălina Popa, profesor la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, dar și prin alte importante premii (15 la număr): Sabina Obeadă, Premiul I, secțiunea eseu, îndrumător-profesor Diana Cătălina Popa; Ana Maria Hâncu, Premiul special, secțiunea „Critică literară”, îndrumător-profesor Diana Cătălina Popa, CNVA; Maria Cristiana Cojocea, clasa a VII-a, Premiul I, la secțiunea Poezie Gimnaziu, îndrumător-profesor Mariana Constantin de la Centrul de Excelență Galați; Diana Elena Ifrim, cls. a VIII-a CNVA, Premiul I, secțiunea Proză-Gimnaziu, îndrumător-profesor Gabriela Ciubotaru.
Și la prima ediție a festivalului, din anul 2012, Marele premiu a fost câștigat tot de o gălățeancă, eleva Iuliana Vrabie, având că îndrumător pe profesorul Corneliu Goldu, care a fost răsplătit, în acest an, cu Premiul „Magister Artis Causa”.
La întrebarea dacă “va reuși poezia să salveze lumea?”, răspunsul plin de speranță a venit de la Ana Blandiana: „este un miracol că de unsprezece ani, acest festival s-a desfășurat, la timpul continuu, că a funcționat această lucrare, a apropierii copiilor de cultură și nu într-un mod formal… Prin demersul nostru, am adus tinerii în interiorul Culturii, în inima Poeziei. O viață întreagă nu am făcut decât să pun cuvintele unele lângă altele și toată truda aceasta nu a fost ceva zadarnică. Pentru mine, entuziasmul copiilor și al tinerilor de toate vârstele este ceva care atinge miracolul”.
Nicolae Băciuț i-a sugerat Anei Blandiana să accepte să devină, prin opera sa colosală, „material” și model de urmat generațiile viitoare. Pentru că Ana Blandiana chiar este un uriaș al literaturii române și universale, dar și o persoană pe care modestia și sensibilitatea o caracterizează.
La rândul sau, Nicolae Băciuț este un nume important pe altarul culturii românești și universale și demn de urmat pentru tinerii creatori și nu numai.
A fost un festival cum puține am văzut, la realizarea căruia s-au depus eforturi colosale din partea profesorilor, elevilor. Trist este faptul că, aportul autorităților a lipsit și de această dată. Oare ce ar trebui să se întâmple, să beneficieze de sprijin, promotorii culturali?
Putem spune, în final, că au fost CÂȘTIGĂTORI elevii din toată țara și din alte 5 țări, care au îndrăznit să viseze! Iar CÂȘTIGAȚI au fost toți cei care au participat cu mintea și cu sufletul la grandiosul festival!