Autor: Antoaneta Crudu, președintele Asociației Danubiana Galați, Membru UZPR
În zilele de 17–18 ianuarie 2026, Orașul Slănic-Moldova a fost gazda unui festival literar, a unui spațiu al reculegerii culturale, unde cuvântul a fost trăit și rostit, eliminând acea solemnitate rece și banală…Si toate acestea s-au desfășurat sub semnul „Freamătului de codru și ape” și „Dorului de Eminescu”. În aceste momente iarna a adunat laolaltă oameni pentru care poezia nu este un exercițiu livresc, ci o formă de identitate. Eminescu a fost simțit ca o prezență vie, iar poezia a fost considerată ca parte vibrantă din sufletul românesc.
Într-un decor natural de o frumusețe aparte, în care freamătul codrilor și al apelor minerale a intrat în rezonanță cu forța cuvântului scris, evenimentul a fost dedicat celebrării vieții și operei poetului național Mihai Eminescu, reafirmând că Orașul Slănic Moldova este un spațiu de sănătate trupească și loc al tămăduirii spirituale. Acestea toate s-au desfășurat în sala Hotelului “Panoramic” din Slănic Moldova, o clădire cu o arhitectură deosebită, așezat pe o costișă a munților Nemira, de unde ai posibilitate să admiri frumusețea și minunățiile naturii care se dezvăluie privirii în succesiuni de o rară frumusețe…Un spațiu încărcat cu mult bun gust cu liniște și siguranța oferită de cei ce-l administrează.
La recepția oferită cu ocazia deschiderii Festivalului, participanții au avut prilejul de a viziona două expoziții tematice. Prima, a fost o expoziție de pictură, realizată de Ionica Bandrabur– organizatoarea evenimentului, Tinca Tamaș, Doina Boacșă, Maria Ungurean, Neculai Grădinaru, lucrările reflectând sensibilitatea artistică și dimensiunea spirituală care definesc sufletul artiștilor. Cea de-a doua, a fost o expoziție de cruci– „Rădăcinile cerului” – executate manual de domnul Bălăiță Dorel – de profesie inginer, lucrări ce au atras atenția prin rigoarea execuției și încărcătura lor simbolică.
Programul acestui Festiva a inclus următoarele:
17 ianuarie 2026
–Simpozionul „Dor de Eminescu”, cu comunicări științifice și eseistice susținute de eminescologi, profesori și profesori universitari, scriitori și critici literari din țară:
-Dumitru Brăneanu, președinte al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, eminescolog- prof.univ. dr. Ștefan Munteanu, prof. univ. dr. Mihai Botez-Stîncaru, prof. univ. dr. Pompiliu Comșa, prof. dr. Gabriela Gârmacea, conf. univ. dr. Ioan Dănilă, dr. Brîndușa Ilie, prif. Viorel Dinescu, prof. Ioan Culiță Ușurelu, criticul literar Petre Isachi prof. Petre Colacel, jurnalist Romulus Dan Busnea, poet Alexandru Dumitru
-Alocuțiuni culturale și evocări dedicate operei eminesciene susținute de:
-Antoaneta Crudu, președinte al Asociației ,,Danubiana”, Galați, Petru Nica- prozator, Firiță Carp, jurnalist și publicist, scriitor, directorul editurii,,Detectiv literar”- București, Dănuț Voicu, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor – Filiala Bacău, prof. Mircea Marcel Petcu, Alina Șova – anteprenor
-Momente muzicale susținute de artiști consacrați ai muzicii folk și tradiționale românești
-Ion Crețeanu, Rapsod popular- Tezaur Uman Viu, Constantin Chirilă, cantautor muzică folk, Dumitru Pantelemon, poet, Nicu Cireașă, poet, Ioan Bărbunțoiu, poet
-Atmosferă de dialog și reflecție, într-un cadru academic și artistic de o înaltă ținută
18 ianuarie 2026
-Continuarea comunicărilor culturale și jurnalistice
-Lansări și prezentări de carte, inclusiv volume de poezie și antologii ale Festivalului
-Gala Concursului de Creație Literară „Freamăt de codru și ape”
-Recitaluri poetice și momente artistice susținute de artiști și elevi talentați
-Participarea copiilor Centrului de zi „Sf. Luigi Scrosoppi” – Cireșoaia, care au adus emoție și autenticitate prin teatru și cântec, subliniind rolul educativ și formativ al culturii
Tradiționalul moment de sinteză umoristică, a fost realizat cu finețe și inteligență de cronicarul umoristic al Festivalului, domnul Ion Moisă.
Pentru Mihai Eminescu, iarna nu este doar un anotimp al frigului, ci o stare a adâncirii lăuntrice. Este timpul în care natura se retrage în sine, când tăcerea capătă greutate, iar gândul devine mai limpede. Sub zăpezile albe, viața nu dispare, ci se pregătește în taină, asemenea sufletului care, în liniștea iernii, își caută adevărurile esențiale.
În acest spirit al reculegerii și al dorului s-a desfășurat în Orașul Slănic-Moldova, în zilele de 17–18 ianuarie 2026, manifestarea culturală „Dor de Eminescu”, parte a Festivalului Internațional de Creație Literară “Freamăt de codru și ape”, ediția a IV-a. Aici a fost o întâlnire de conștiințe, de prieteni a literaturii si ai lui Eminescu, o sărbătoare a spiritului românesc în care cuvântul a redevenit rugăciune, iar poezia – formă de adevăr.
Sub cerul de iarnă al muntelui, în aerul limpede și aspru, Eminescu a fost evocat nu ca un monument al trecutului, ci ca un spirit viu, prezent în neliniștile și speranțele fiecărei generații. Discursurile rostite au coborât din sfera erudiției, în cea a trăirii autentice, aducând în fața publicului drama și noblețea unui om care a ars până la capăt pentru idealurile neamului său.
Manifestarea a fost organizată cu rigoare, dăruire și pasiune de Primăria Orașului Slănic-Moldova, reprezentată de primarul, domnul BENONE MORARU alături de doamna IONICA BANDRABUR, slăniteancă, inițiatorul și sufletul acestui Festival–poetă și artist plastic, fiică a satului Fârțănești, județul Galați. Prin efortul lor constant, Orașul Slănic Moldova nu a fost doar gazdă, ci un loc de consacrare culturală, un spațiu în care memoria eminesciană a fost cinstită cu respect, profunzime și căldură sufletească.
Impresionantă a fost prezența celor veniți de departe, oameni care, în plină iarnă, au străbătut drumuri lungi, de „la capăt de țară” – oameni care cred în iubirea pentru cultură și au dorința sinceră de comuniune. În acea adunare de suflete s-a simțit certitudinea că, spiritul românesc autentic încă trăiește și poate fi reaprins.
Au fost rostite alocuțiuni înălțătoare, s-au recitat versuri care au vibrat în tăcerea albă a iernii și s-au cântat melodii născute din poezia eternă a lui Eminescu.
În acele clipe, poetul părea prezent – nevăzut, dar simțit – în fiecare șoaptă, în fiecare bătaie de inimă, în fiecare fulg de nea care se așternea peste bătrânii munți. Din glasurile celor prezenți și din credința lor s-a născut convingerea că frumosul și adevărul nu îngheață niciodată.
Un moment de profunzime aparte l-a constituit reflecția asupra publicisticii eminesciene, privită ca un act de mărturisire morală. Pentru Eminescu, presa nu a fost un simplu instrument de informare, ci o misiune – apărarea demnității, a credinței și a valorilor românești. Prin articolele sale, adesea incomode pentru puterea vremii, el a devenit un martir al conștiinței naționale, plătind cu propria viață fidelitatea față de idealurile românității.
S-a vorbit de asemenea, despre dimensiunea metafizică și universală a creației sale: natura ca reflecție a cosmosului, iubirea ca aspirație către absolut, geniul ca singurătate asumată. Eminescu rămâne vizionarul care a intuit legile adânci ale existenței, transformând cuvântul în lumină și gândul în rugăciune.
A fost evidențiat și rolul său de apărător al unității spirituale a românilor, indiferent de granițe. Prin gândirea sa, Eminescu a chemat la solidaritate culturală și morală, oferind un model de patriotism lucid și activ, cu o actualitate tulburătoare.
Pentru cele două zile de iarnă, Complexul „Panoramic” din Slănic-Moldova a devenit un adevărat altar al identității românești, unde limba română, cultura și credința s-au unit într-o tăcere plină de sens. Orașul Slănic Moldova a rămas în sufletul participanților ca o icoană vie, o poezie a iernii românești, o pagină de lumină scrisă sub semnul dorului eminescian.
Ediția a IV-a a Festivalului Internațional „Freamăt de codru și ape” a confirmat, încă o dată, că spiritul eminescian rămâne viu, iar cultura română are continuitate prin oameni dedicați și prin tinerele generații. Evenimentul a fost un regal literar și artistic, al cărui ecou va depăși granițele stațiunii, așezând Orașul Slănic-Moldova pe harta culturală a României contemporane.
Ca orice festival de creație și această ediție a avut premianți poeți care, prin versurile lor, au încercat să intre în dialog cu spiritul operei eminesciene, fiind evaluați și recompensați de un juriu de specialitate.
-PREMIANȚII SUNT
-TROFEUL „FREAMĂT DE CODRU ȘI APE”
Angelina Nădejde
-Premiul I
Toma Vasile – București
-Premiul II
Lilioara Macovei – Bacău
-Premiul III
Băicoianu George – Alexandria, Teleorman
-Mențiune I
Nadia-Corina Căpriță
-Mențiune II
Ioan Caulea – Fălticeni, Suceava
-Mențiune III
Cioroiu Marius Gabriel – Constanța
-Premiul „Valeriu Filimon”
Ion Rodica Nicoleta
-Premiul „Romulus C. Busnea”
Florența Vătavu
-Premiul Primăriei Municipiului Bârlad
Maria Dobrescu – București
– Premiul „Ștefan Istrate” – Primăria Fârțănești, Galați
Donisă Ovidiu – Suceava
–Premiul Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Corneliu Chirieș Bacău și al UZPR – Filiala „Detectiv Literar” București
Daniela Mihăeș – Gioseni, Bacău
–Premiul „Leonid Iacob” – Asociația de Cultură și Artă „Metafore Comăneștene” Comănești, Bacău
Marin Rada
–Premiul I „Complex Panoramic”
Constantin Bidulescu
–Premiul II „Complex Panoramic”
Carolina Baldea
–Premiul III „Complex Panoramic”
Mariana Niculina Lungu
– Premiul Revistei „Salonul Literar” Vrancea
Avram Ioan
– Premiul Editurii și Revistei „Armonii Culturale”
Chircea Ana-Maria
–Premiul Asociației Scriitorilor „AEGYSSUS” Tulcea
Nigel Ștefan
–Premiul Revistei de Cultură „Steaua Dobrogei”
Maria Tomița Corini
SECȚIUNEA ELEVI
–Premiul I
Alexandruc Daniela Clasa: a IX-a B Liceul Tehnologic ”Alexandru Vlahuță” Șendriceni, Botoșani
Profesor coordonator: Șalabină Magdalena
–Premiul II
Boran David Florin, Clasa a VIII – a B, Colegiul Național „Traian Doda”, Caransebeș, jud. Caraș-Severin
Profesor coordonator: Frențiu Maria-
Premiul III
Stoian Alesia-Elena, Clasa: a X-a , Liceul : Colegiul Național „Gheorghe Roşca Codreanu”, Bârlad, Vaslui.
–Mențiune I
Matacă Andrei Lucian, Clasa: a IX-a, Colegiul Național „Nicolae Iorga” – Brăila
–Mențiune II
Magher Costi Ionuț, Clasa a XI – a E, Liceul Teoretic ,,Eugen Lovinescu”, București
Profesor coordonator: Mara Mitu
–Mențiune III
Codreanu Ilinca, clasa a VIII-a I.P. Gimnaziul Pelinia, Satul Pelinia, raionul Drochia, Republica Moldova,
Profesor coordonator: Agachi Natalia
Cum nimic nu se poate realiza fară o susținere materială, aici am să vă redau numele sponsorilor care au contribuit la realizarea acestui Festival eminescian-
-Complex „Panoramic”, Hotel „Dobru”, Hotel „Teleconstrucția”, Vila „Puffu”, „Magic Print”- Onești.
COLABORATORI
-Uniunea Scriitorilor din România- Filiala Bacău
-Uniunea Ziariștilor din Romania- Filiala ,,Detectiv literar” București
-Primăria Municipiului Bârlad
-Primăria comunei Fârțănești, jud Galați
-Revista Vrancea literară
-Revista 13plus
-Asociația Cultul Eroilor – Regina Maria, Filiala ,,Col.Corneliu Chirieș” Bacău
-Asociația Aegyssus
-Asociația Culturală ,,Metafore comăneștene ”
-Asociația ASCIOR, Buzău
-Revista și Editura Armonii Culturale, Slobozia-
-Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău
PARTENERI MEDIA: Tvr, DC Tv – Bacău, Eclusiv- Tv- Onesti, Ziarul Deșteptarea, Ziarul Amprenta de Onești, Ziarul ,,Realitatea” – Galați
„Freamăt de codru și ape”- a fost un eveniment literar, un spațiu al dialogului ideal și autentic despre opera marelui poet, Mihai Eminescu.
“Din izvoare și din gârle
Apa sună somnoroasă;
Unde soarele pătrunde
Printre ramuri a ei unde,
Ea în valuri sperioase
Se azvârle.”(Freamăt de codru-Mihai Eminescu)
Cât timp există oameni care se adună în jurul cuvântului și al adevărului, Eminescu „nu va îngheța” niciodată în trecut…El este mereu în sufletele noastre, ca aerul pe care-l respirăm!