Autor: Dumitru Buțoi
În Banat după mărturiile unor octogenari băștinași,rezultă că,încă de pe timpul războiului din 1944,nemții ausăpat puțuri pe zona deVest, a României,aliniamentul Teremia Mare,Valcani,Cenad,județul Timiș și Nădlac,Turnu,județul Arad,dar nexploatate datorită situației tulburi de-atunci,acestea fiinf abandonate.Cercetarea românească,având la cunoștință prezența unorrezerve dehidrocarburi pe această zonă,prin Trustul foraj extracție de la Târgu Jiu,își trimte artileria grea,instalații de foraj de mare adâncime,agregate de cimentare ,cisterme pentru apă și fluide de foraj și bineînțeles muncitori și specialiști în domeniu,astfel că în urmacercetăriledin 1963-1965,care au pus în evidență prezența hidrocarburilor în strat,pe arealului Câmpiei de Vest,se începe cu forajul de sonde în 1965,și chiarpunerea în exploatare a primei sonde de extracție a hidrocarburilor în1967 la Valcani.
Încurajați de această reușită în premieră ,în Banat, datorităpoliticii social economice de a descoperi noi resurse de hidrocarburi care să contribuie la independența energeticăa țării,Banatul devine unul din câmpurile de bătăliepentru extragerea de de țiței și gaze și din prelucrearea primară a acestora gazolina,prin Schela foraj extracție Timișoara,înființată la 1-octombrie 1968,prin Oridnul Ministrului Petrolului,care prelua astfel sectoarele de activitate din Vest aparținând Schelei de Extracție Craiovadin cadrul Trustului Târgu Jiu,în câțiva ani reușește să dezvolte aici, o unitate de referință a petrolului românesc.
Se angajează prin transfer primii 34 de salariați,muncitori,tehnicieni,ingineri,economiști,și două cadre de conducere,salariați din zonele cu tradiție în extracția petrolului,din Oltenia,Moldova,Prahova.
Se primesc primele 20 apartamente în zona Calea Șagului ca fond de locuință pentru petroliști.
În perioada 1968-1974,împreună cu conducerile primăriilor și consiliuljudețean Timiș,pentru accesul utilajelor și navetelor de serviciu,Schela Timișoara,demarează o campanile sustinută de reabilitare a unor drumuri județene și comunale, ori betonarea și asfaltarea altora care au făcut posibilă o,,transhumanță,,mai eficientă și benefică,atât pentru comunitățile din satele limitrofe zonei petroliere cât și pentru desfășurarea în condiții optime a petroliștilor care lucrau non-stop.
Sediul provizoriueraîn Piața Romană,din Timișoara, ori temporar în niște barăci pe la Sânnicolaul Mare,ori Satchinez,Șandra,acolo undese forau sondele.
Dar să revenim la inceputuri ,unde am să vă prezint cronologic pe ani,realizarea unor ,
INVESTIȚII ȘI OBIECTIVE TEHNOLOGICE ȘI DE PRODUCȚIE
1969-Prin sonda nr.118 se pune în evidență un alt zăcământ de hidrocarburi în localitatea Variaș,care mărește perspectiva de creștere a producției.
-Se pune în funcțiune Rampa pentru încărcarea țițeiului de Biled
-Se pune în funcțiune ,,Depozitul central,,și Stația de tratare primară a țițeiului de la Satchinez.
1972-Se finalizează lucrările depunere în funcțiune a Stației nr.1 din Obiectivul ,,Degazolinare Calacea”și se efectuează ,,probele,, pentru exploatare în sistem automat,fiind astfel prima instalație de acest gen din țară.
1973-Se realizează extinderea Stației de compresoare Calacea de la 5 la 20 compresoare XOB.
-Se construieșteprima componentădin stația Degazolinare Calacea,care preia și comprimă peste 300 mii Nmc gaze,realizându-seastfel o producție de 60-70 tonede gazolină la zi.
1974-Sonda nr.15, pune în evidență zăcământul de pe structura Beba-Veche, Chereștur zăcământ ,comun cu Ungaria.
1975-Unitatea este distinsă pentru rezultate deosebite cu ,,Diploma de Onoare,,
Pentrulocul fruntaș ocupat pe ramuă , aferentă extracției la nivel național..
1976-Schela Timișoaraprimește ,,Ordinul Muncii Clasa ll-a,,ca unitate fruntașă pe țară.
-Se realizează mărirea stației de compresoare XOB Satchinez de la 5 la 13 compresoare.
-Se descoperă unul dintre cele mai rentabile zăcăminte al schelei,de pezona Pordeanu,prin sonda nr .37.
-Se realizează stația de compresoare de la Variaș cu o capacitate de 8 compresoare.
1978-Se pune în funcțiune o modernă stație de compresoare 23 August în obiectivul degazolinare Calacea.
-Se realizează a doua etapă de mărire a stației degazolinare Calacea cu o producție de 170-180 tone gazolină la zi.
-Se pune în funcțiune stația de compresoare de la Cheglevici cu un nr.de 7 compresoare.
-Sonda nr.80 puneîn evidență zăcământul de pe zona Biled.
1979-Se pune în evidență și începe exploatarea zăcământului de gaze de la Foieni prin sonda nr. 11, zăcământ la granița cu Iugoslavia. (Serbia).
-Sonda nr. 12 pune în evidență zăcământul de pe structura Salonta Județul Bihor, pe graniță cu Ungaria. Iar sonda nr. 2, pune în evidență zăcământul de pe zona Pecica județul Arad,la graniță cu Ungaria.
1980–Se reorganizeazăunitatea sub denumirea Schela Foraj Extracție Timișoara,în subordinea Trustului Foraj ExtracțieArad.
1981-Se pune în funcțiune stația de compresoare de la Pordeanu cu un număr de 12 compresoare.
-Sonda nr.10 pune în evidență zăcământului de gaze de pe stuctura Dumbrăvița,și în același an începe și exploatarea.
1983-Se reorganizează unitatea sub denumirea Schela de Producție Petrolieră Șandra, prin separarea părții de nord,zonele petroliere Pecica, Salonta, devenite Schela de Petrol Pecica.
-Se pune în funcțiune extinderea stației de compresoareCalacea cu 32 de compresoare.-
-Sonda nr.2 pune înevidență zăcământul de gaze de pe zona Diniaș.
1984-Sonda nr 1,pune în evidență zăcământul de gaze de la Sânmartinul Sârbesc
1985-Extindere zăcământ miocen Calacea zona parcului de separatoare nr.6-
-Se pune în exploatare zăcământul de CO2 prin parcul nr. 1 de la Sânandrei. Beneficiar fiind Combinatul Solventul Timișoara.
-Se pune în evidență zăcământul de pe zona Ceavoș.
1987-Se pune în evidență prin sonda nr. 36,zăcământul de pe zona Toager.
1988-Se realizează două puncte de colectare a țițeiului pe zona Sâmpetru Germanjudețul Arad,și respectivla Dudeștii noi,județul Timiș.
1989-Se pune în evidență zăcământul de gaze de pe zona Partoș.
1990-Se pun în evidență și exploatare sonde de gaze de pe zona Grăniceri.
1991-Se reorganizează unitatea sub denumirea de Schela petrol cu sediul în municipiul Timișoara.
1992-Se realizeazăun punct de colectare a țițeiului pe structura Bodrog-Vest,județul Arad.
1993-Se realizează extinderea și exploatarea prin Parcul de separatoare țițeiși gaze nr.3 de pe structuraSâmpetru German.
Mentionez că,pe unele zone (Șandra, Calacea, Satchinez, Variaș)în funcție de structura geologică, adâncimea medie de forare a unei sonde era de 7-800 metri, iar timpul de dare în exploatare de cca.1-3 luni.Pe alte zone(Gottlob, Ceavoș,Toager)adâncimea de forare era de 1500-2000 mși timpul de exploatare era de 6luni la 1 an de zile.
De asemenea este bine de reținut și faptul că exploatarea tradițională la timpul la care facem referire, în România extracția hidrocarburilor se realizaprin următoarele metode:
Prima fază, prin erupție naturală, aceasta înseamnă că zăcământul din subsol are suficientă presiune de afluire la suprafață prin sistemul de conducte .
Faza a doua,prin Gaz-lift, aceasta înseamnă, introducerea de la suprafațăprintr-o conductăprin coloana sondei, o presiune de gaze care să ajute la afluirea zăcământului spre suprafață.
Faza a treia, prin pompaj de la suprafață, cu ajutorul unor pompe de mare capacitate specifice industriei petroliere.
Depozitarea țițeiului venit de la sonde și prelucrarea primară se făcea prin Parcurile de țiței –gaze, în construcție clasică, supraterană,ceea ce presupune o rețea de conducte de 2-3 țoli-(claviatură), separatoare verticale de țiței–gaze, de joasă presiune,medie și înaltă,distribuitoare,rezervoare 150-300 mc.pentru etalonare, depozitare și avarie, decantor produse, stație de pompe țiței pentru pomparea acestuia la Depozitul central, Rezervă apă PSI 300-500 mc.și dotările necesare,Baterie de cazane pentru producerea de abur utilizat la tratarea termochimică a țițeiului,și încălzire locală instalații și baracă personal de serviciu,grup social,etc.
Pe parcurs,s-au descoperit și se utilizează în țară și alte metode. La Suplacul de Barcău și Marghita,unde sondele au oadâncimemediede 300-500 metri și țițeiul estebituminous, pentru fluidizare, se folosește combustia subterană cu abur încălzit la temperatură peste 300 grade.
Dincolo de bătălia cotidiană pentru a da țării mai mult țiței,deviza care mobiliza pe cei peste 50.000 de petroliști la nivel național,factorii responsabili nu au neglijat nici asigurarea de condiții sociale-materiale,activităților conexe și în primul rândcelor ce erau utilizatori și beneficiari. Astfel,pentru transportul muncitorilor la locurile de muncă și de la locul de muncă la domiciliu , pentru trei schimburi, au fost achiziționate ori închiriate autobuze, la sediul celor mai importante sectoare de activitate s-au înființat cantine sociale,la Stația Degazolinare Calacea, la DepozitSatchinez, Parc 4 Satchinez, la Pordeanu, Foieni,la Șandra o cantină cu autoservire, la care se serveau zilnic cca. 350-400 porții de mâncare la două schimburi,o fermă zootehnică cu activitate la Șandra și Cheglevici , cu 4700 capete porcine,maternitate proprie,38 hectarede pământ, întreținute și lucrate de personalulu din Sectorul administrativ-social al Schelei.
Construcția în regie proprie a unor blocuri de locuințe în Sânnicolaul Mare și Șandra, o Sală polivalentă la Șandra unde se defșășurau zilnic activități cultural artistice, sportive ori recreative.De asemenea în anii 1977-1978 se construiește la poalele munților Poiana Ruscăi , la Valea lui liman ,,Casa de odihnăa petroliștilor,,cu 36 de locuri.În 1993-1996 se construiește pe investiții una dintre cele mai moderneconstrucții,(6 etaje și 80 la sută geam termopan)din municipiul Timișoara unde își va muta și sediul dela Șandra, până la 1-04-2013, când Schela Timișoara, prin acționarul majoritar OMV Petrom, concesioneazăactivitatea, de cercetare,exploatare,etc.firmei cu capital străin-privat, S.C.Expert Petroleum,
Această prezentare reprezintă o activitate depeste25 de ani adică din 1968-1993, care putem spune cuprinde perioadade pionierat , de dezvoltare,apogeu,perioada1980,și după 1989 , perioada de tranziție și supraviețuireîntr-o altă economie impusă de conjunctura europeană de pe piața petrolului și nu numai.
După 1995, Regia Națională a Petrolului,înființată în 1990,decide în 1997 o reorganizare apetrolului, astfel Timișoara devine Sucursală , cu sediul în Timișoara, cuprinzând Schelele Timișoara și Pecica–Arad.
În 2004, Petrom și OMV , încep negogierile de predare–primire a activității de extracție,prelucrare, distribuție,etc.
În 2006,OMV, acționar majoritar, impune o nouă organizare, câmpurile petroliere din Vest, Timiș, Arad, Bihor, vor face parte din Zona de Operare
Timișoara,cu sediul în Timișoara,cuprinnzând Schelele Timișoar,Arad,Suplacu de Barcău și Marghita, județul Bihor.
În2008, OMV, se reorganizează pe Asseturi, astfel zona de Vest devine Asset nr.1 Banat-Crișana, cu schelele Timișoara, Arad, Suplacu de Barcău și Marghita.
În 15 decembrie 2010,câmpul petrolier afferent schelei Arad este concesionat de către OMV Petrom la S.C.Santander
La 1 Aprilie,2013,câmpul petrolier aferent Schelei Timișoara este concesionatla S.C.Expert petroleum.