Mai rămâne de demonstrat dacă cei care astăzi falsifică adevărul Revoluţiei din Decembrie 1989 nu au făcut parte din structurile fostei Securităţi, mai rămâne de scos la lumină anumite secrete ale acestor „şobolani”, care după 23 de ani încearcă să-şi atribuie merite pe care nu le-au avut niciodată. Există o explicaţie la unii dintre ei, internările repetate la Jebel (la Gătaia, mă corectează unul dintre aceşti impostori şi iertaţi-mi bucuria, noul Cod Rutier îi va lua carnetul că este un şofer periculos şi bolnav). Alţii, cum ar fi juristul uitat de reforma în justiţie, vrea să fie important, vrea să fie mare şi nu mai ştie care este adevărul şi care nu, la el minciunile i s-au impregnat în piele, în celulă în creierul lui de fost activist PCR.
Un alt personaj coleric trăieşte pe o altă lume. După ce fuge din Consiliu în 22 decembrie 1989, (de ciudă, poate de frică, dar cu siguranţă că a primit ordin să se retragă, pentru că situaţia nu era încă clară) scorneşte tot felul invenţii.
{gallery}impostori{/gallery}
Prima ivenţie a lui Gheghe Burada
A spus-o de mai multe ori sus şi tare că la Lugoj nu a fost steagul cu gaură. Se poate observa în filmările făcute în 21 şi 22 decembrie 1989 şi primul care a purtat un steag cu gaură a fost Marius Kurin. Acest steag poate fi văzut la fiecare aniversare a Revoluţiei din Decembrie 1989 şi steagul încă mai poartă amintirea revoluţionarilor adevăraţi.
A doua invenţie
La balconul de la Primăria din Lugoj s-a vorbit că la Timişoara s-a înfiinţat Frontul Democratic Român. Doru Ursulescu a informat pe cei prezenţi despre înfiinţarea primului Partid politic şi niciun moment nu s-a adus discuţia că se va înfiinţa şi la Lugoj. Acest prim Consiliu a fost numit Consiliul Provizoriu sau Consiliu Municipal. După 23 de ani Gheghe se agaţă de Frontul Democratic Român şi crede că un fost secretar de stat, Petrişor Morar îl poate ajuta să susţină această mare minciună.
A treia invenţie
Gheghe susţine într-o declaraţie că a fost la gară, unde s-a întâlnit cu cei veniţi cu bâtele din judeţele din Oltenia. Or fi fost alţii, însă el nu a fost. Din afirmaţiile din gară, la Lugoj nu a oprit nicio o garnitură de tren. La Tapia a staţionat câteva ore o garnitură cu măciucarii veniţi din Judeţul Olt.
A patra invenţie
Niciun participant nu la văzut pe Gheghe în seara de 20 decembrie 1989 fiindcă nu a fost. Asocierea cu Luminiţa Walner Bărbulescu este oarecum cam ciudată, dar nu întâmplătoare. Nimeni nu confirmă că Gheghe ar fi fost închis cu Luminiţa în Galeria Pro Arte şi chiar dacă ar fi fost aşa, a fost un act de laşitate şi nu afost văzut nici măcar o clipă în mijlocul revoluţionarilor dins eara de 20 decembrie 1989.
A cincea invenţie
Nimnicia lui Gheghe merge atât de departe, încât îşi amestecă soţia, de altfel o doamnă respectabilă. El spune că soţia lui l-a ridicat pe Daniel Brocea. Nici la reconstituirea împuşcării lui Daniel Brocea, nici în rechizitoriul întocmit de procurorul militar şi nici în sentinţa dată de Tribunalul Militar nu apare nici măcar o referinţă că s-a întâmplat aşa cum spune el.
A şasea invenţie
Gheghe nu apare în niciun act oficial până în data de 15 ianuarie 1990. Din punct de vedere scriptic a fost inexistent şi nu a avut nicio o contribuţie la conducerea acestui oraş. Practic pentru el a fost o mare frustare şi în această perioadă nu a făcut decât să-l denigreze pe Gheorghe Bot, care era un simplu munictor la IUPS, să stârnească muncitorii de pe Platforma Industrială împotriva celor care conduceau oraşul.
Primul Comitet Provizoriu
În ziua de 22 decembrie 1989, la orele 10 a început un mare miting în faţa Primăriei din Lugoj, unde se crede că au fost circa 20.000 de lugojeni. Cu siguranţă că au fost peste 10.000. În faţa lugojenilor s-a ales primul comitet de conducere.
Citez din cărţile: Revoluţia Română în Banat, Alexandru Oşca – coordonator, editată de Institutul Revoluţie Române din Decembrie 1989, Editura Sitech, 2009, pagf. 181 şi Lugoj, Decembrie 1989, ediţie îngrijită de Gino Rado, Editura Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara 2011, pagina 23:
„Constituit cu aprobarea celor din stradă, (acest prim consiliu municipal avea 13 membrii): Gheorghe Burada, Doru Ursulescu, Iosif Kovacs, Ileana Chirculescu, Vasile Munteanu, Gheorghe Cliciovan, Gheorghe Iancovici, Ioan Marchiş, Mugurel Marincan, Dan Ţicle etc. El ( acest comitet provizoriu) nu a avut un rol important în perspectivă că după fuga lui Ceauşescu se va constitui o altă structură de condcuere. „
Din acest moment Gheorghe Burada s-a rupt de orice activitate legată de conducerea acestui oraş. Numele lui nu apare pe niciun document legal, nu apare nici pe vreun tabel prin care s-au dat legitimaţii şi nu apare pe niciun protocol încheiat de acest Consiliu cu primele delegaţii sosite cu ajutoare în oraşul nostru.
Citez pagina 182, respectiv pagina 24:
„După ce câţiva s-au retras sau au fost contestaţi de mulţime, acest prin consiliul s-a constituit din 14 reprezentanţi (s-a numit de unii Comitet Provizoriu, de alţii Consiliu Municipal, dar niciodată nu s-a numit Frontul Democratic Român): Gheorghe Arjoca (avocat), Iosif Căpăţână (comandant la unitatea de pompieri Lugoj), Doru Ursulescu (electrician CFR), Iosif Kovacs (grafician la IURT Lugoj), Mihai Săndulescu (muncitor la ITL Lugoj), Daniela Creţu Stoicănescu, Mihai Weber, Dan Haica, Ştefan Lăzăprel ( medic la Spitalul Municipal Lugoj), Ladislau Darvasy (inginer la Calapoade), Vasile Muntean (preot la Biserica Ortodoxă), Gheorghe Cliciovan (funcţionar la BNR Lugoj), Petru Antoni (muncitor la ITL Lugoj) şi Nicolae Toma (electrician la IPC Lugoj.
În ziarul Drapelul nr. 2 din 25 decembrie 1989, pe prima pagina s-a publicat componenţa acestui prin consiliu provizoriu, care a asigurat tranziţia spre un consiliu mărit, ales în 15 ianuarie 1990.
„Printre primele hotărâri ale noului organism de conducere au fost: strângerea de fonduri pentru familiile eroilor Valentin Rosada şi Daniel Brocea, comunicarea unui mesaj la Radio Timişoara din partea Lugojului de către Adriana Coandă şi Nicolae Toma şi editarea ziarului Drapelul, oficios al Comitetului Frontului Salvării Naţionale Lugoj”.
În Drapelul nr. 5 din 30 decembrie 1989 pe pagina 2 se publică:
„Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale Lugoj
Doru Ursulescu – preşedinte
Dan Haica – vicepreşedinte administrativ
Ştefan Lăzărel – vicepreşedinte cu probleme ideologice
Ladislau Darvasy – vicepreşedinte cu probleme economice
Gheorghe Arjoca – secretar juridic
Iosif Kovacs – responsabil cadre, activitate culturală
Gheorghe Cliciovan – responsabil financiar
Viorel Marchiş – responsabil învăţământ
Petru Antoni – responsabil administrativ
Vasile Muntean – responsabil culte
Nicolae Toma – redactor şef al ziarului Drapelul
Mircea Mândru, maior – apărare
Doru Drinovan, maior – apărare
Iosif Căpăţână, maior – apărare
Ionel Grama, maior – apărare
Mircea Cnejevici, maior – apărare
Mihai Săndulescu – secretariat”
După cum se constată Gheorghe Burada nu a făcut parte din nicio o structură de conducere în perioada 22 decembrie 1989, ora 14 şi 15 ianuarie 1990. Acest lucru nu-i dă dreptul să-şi inventeze merite, fiindcă cum nu a fost în prima zi a Revoluţiei din Lugoj, în 20 decembrie 1989, nu a fost prezent şi nu a avut drept de vot în perioada amintită, care a fost o perioadă foarte grea pentru cei care au condus oraşul. Am câteva fotografii în exclusivitate realizate de fotograful Floriean Simion în 15 ianuarie 1990. Dovezi incontestabile că toto ce am spus despre Revolutionarul Gheorghe Burada sunt adevărate.
{gallery}15ianuarie1990{/gallery}
Alegerile din 15 ianuarie 1990
În ziarul Drapelul nr. 8, din 20 ianuarie 1990 s-a consemnat pe prima pagină:
„Alegeri democratice
În după anmiaza zilei de 15 ianuarie 1990 a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor – Lugoj şedinţa de constituire Consiliul Frontului Salvării Naţionale a municipiului […] La şedinţă au participat 74 de delegaţi (n.t. din toate întreprinderile şi instituţiile din Lugoj).
Şedinţa a fost condusă de domnul căpitan Roman, delegate din partea Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale. S-au făcut 33 de propuneri, din care, prin vot secret, au fost aleşi 26 de membri.
Aceştia sunt:
Dumitru Bărbulescu – maior
Constantin Jichici – inspector bancă
Ladislau Darvasy – economist
Dan Bătăluţă – IGCL inginer constructor
Vasile Muntean – preot
Mircea Mândru – maior
Ionel Grama – şef de stat major Gărzi Patriotice
Dan Haica – inginer construcţii
Mircea Szabo – economist
Iosif Vereb – jurist consult IAS Lugoj
Gheorghe Burada – inginer IUPS Lugoj
Dan Lazarovici – inginer chemist TCMT, Antrepriza 2 Lugoj
Mihai Săndulescu – munictor ITL – B
Magdalena Băcilă – medic
Gheorghe Dragoş – lăcătuş TCI
Iosif Kovacs – grafician, şef Serviciu Plan IURT
Adrian Croitoru – inginer IURT
Bruno Reichenbach – inginer construcţii
Nicolae Blidaru – metodist Casa de Cultură
Doru Ursulescu – electrician CFR
Ion Andraşescu – şef unitate ICSM
Maria Brazdă – medic
Ioan Ambruj – inginer mechanic IJPIPS
Gheorghe Andrei – economist ITL
Gheorghe Tomuţă – laborant spital
Ştefan Letcă – muncitor IURT”
Aceste alegeri din 15 ianuarie 1990 sunt la 25 de zile după ce lugojenii au ieşit în stradă. Că Gheghe a rămas cuplat la vitejii pe care nu le-a făcut nu trebuie să ne mire. Şi mai ales că a făcut o grămadă, dar numai pentru el. Vor urma dezvăluiri scandaloase. (Va urma)
P.S. Ba unul, ba altul comentează turbaţi că i-am prins cu mâţa în sac. Dar cred că am tăcut suficient şi nu mai vreau să tac. Sunt imun la injurii şi la comentarii semianalfabete, lipsite de sens şi mai ales sunt departe de adevăr. Cel mai important lucru, că pe lângă cititorii oneşti şi aceşti impostori învaţă să citească. Le urez otravă uşoară!