Dictatura magistraţilor va lua sfârşit
Revizuire Constituţiei
O democraţie reală, acceptată în UE, are trei puteri, legislativă – parlamentul, executivă – guvernul şi judecătoarească – justiţia. O anomalie care se întâmplă numai la noi, procurorii fac parte din executiv, Ministerul Public, deci nu au nicio legătură cu Consiliul Superior al Magistraturi, care face parte din puterea judecătorească. Aşa că procurorii care sunt numiţi în CSM sunt ilegal numiţi, iar judecătorii, în cazul lui Danileţ, sunt numiţi după criterii politice şi nu după cum prevede LEGEA.
Pe lângă faptul că magistraţii îşi primesc salariul de la noi, cei care plătim taxe, nesimţirea şi interpretările lor conform legilor actuale nu pot să fie amendate. Într-un cuvânt JUDECĂTORII şi PROCURORII sunt deasupra legii şi pot să facă ce vreau ei, fără să dea socoteală. Procurorii fac abuzuri, judecători judecă după cum li se pare sau după cum bate vântul şi nu răspund pentru greşelile lor cu voie sau fără voie.
Un alt lucru care nu este la locul lui este şi faptul că se permite, din oficiu, ca un judecător sau un procuror care iese la pensie să fie automat primit în barourile de avocaţi. Pe lângă faptul că fac o concurenţă neloială, prin cunoaşterea sistemului îi apără pe infractorii care cu ani în urmă i-a condamnat.
Ca să vă conving, pe site-ul Ministerului Public am descoperit: http://www.mpublic.ro/obligatii.htm
Dacă un procuror încalcă LEGEA este cercetat de colegii lui
Să comentăm:
Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor enumeră abaterile pentru care magistraţii răspund disciplinar.
Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru abaterile prin care se aduce atingere prestigiului instituţiei.
Pentru săvârşirea de abateri, legea prevede aplicarea de sancţiuni disciplinare.
În cazul procurorilor acţiunea disciplinară se exercită de consiliile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii formată dintr-un membru al Secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.
Comisia de disciplină poate fi sesizată în legătură cu abaterile disciplinare ale procurorilor de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.
În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se efectuează de inspectori din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.
Ascultarea şi verificarea apărărilor procurorului cercetat sunt obligatorii.
(Să sesizăm că numai ascultarea procuorilore obligatorie, a părţii care reclamă încălcarea nu este obligatorie.)
Rezultatul verificărilor prealabile se înaintează comisiei de disciplină în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii.
Dacă consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale, comisia de disciplină sesizează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru judecarea acţiunii disciplinare.
Hotărârile secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară pot fi atacate cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la completul de 9 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.
În cazul excluderii din magistratură, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiteri decretului de eliberare din funcţie.
(Un procedeu greoi care se derulează într-un sistem închis, netrasparent şi care dă de înţeles că un procuror este MAI PRESUS DE LEGE!)
Legea actuală protejează magistraţii
Magistratul procuror nu va putea fi cercetat de organele poliţiei sau de alte organe de cercetare penală.
De asemenea, aşa cum s-a mai arătat „magistraţii, inclusiv procurorii, nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv fără încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(Vă rog să reţineţi, CSM face parte din Puterea Judecătorească, iar procurorii prin Ministerul Public din puterea executivă.)
În Constituţia revizuită, Paralmentul a hotărât că autorităţile care vor cauza vătămarea unor persoane vor plăti despăgubirile pe care persoana în cauză le va obţine de la stat.
Procurorii şi judecători vinovaţi, buni de plată
Miercuri 5 iunie 2013, la finalul lucrărilor Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei a fost adoptat un articol despre care se poate spune că este revoluţionar. Articolul respectiv conţine două teze, prima existând şi în prezent în legislaţia română: „Persoanele care suferă vătămări din partea unei autorităţi ale statului şi care obţine o decizie reparatorie de la CEDO urmeză să fie despăgubită de stat”. A doua teză reprezintă o noutate absolută în Constituţie: „după despăgubirea persoanei vătămate, statul are drept de regres împotriva autorităţii vinovate de vătămarea persoanei respective”.
Deci despre ce este vorba: dacă într-o procedură judiciară o persoană este vătămată fie din cauza (să zicem) procurorilor, fie din cauza judecătorilor, şi ulterior câştigă la CEDO, statul urmeză să îl despăgubească. Dar după ce respectivul cetăţean este despăgubit, statul urmeză să recupereze valoarea despăgubirii de la procurori sau judecători. Din moment ce o astfel de prevedere este trecută şi în Constituţie se estimează că abuzurile procurorilor, judecătorilor se vor reduce. De asemenea se estimează că nu vor fi promovaţi în funcţii cheie procurori incompetenţi sau judecători slab pregătiţi.
Preşedintele „Constituantei”, senatorul PNL, Crin Antonescu a explicat presei de ce s-a trecut acest articol în proiectul de revizuire a Constituţiei. „Am urmărit ca statul, anumiţi decidenţi să facă uz de acest drept (de regres – n.a.), pentru că dreptul a existat şi până acum, dar nu s-a uzat de el. Formularea este oarecum imperativă, pentru a se îndrepta împotriva celor care sunt vinovaţi. Statul trebuie să despăgubească, prin obligaţiile sale constituţionale interne, dar şi internaţionale, pe cel păgubit, în urma unei sentinţe nedrepte, pe care CEDO o socoteşte nedreaptă, o infirmă. Statul despăgubeşte, dar apoi el trebuie, în această formulă nouă, să se îndrepte în cazul în care vorbim în condiţiile legii de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă, deci nu în toate cazurile, împotriva magistratului care se face vinovat şi să-i impute daunele pe care statul din buget le-a plătit”, a declarat Antonescu.
Un articol cu dus-întors
Parlamentarii „constituţionalişti” au introdus în proiectul de revizuire şi un articol care nu doar că este inutil, dar poate crea pe viitor anumite dificultăţi şi cheltuieli inutile României. Este vorba de următorul articol: „România este stat membru al Uniunii Europene”.
Dacă avem în Constituţie acest articol se impun două întrebări pe care probabil parlamentarii nu şi le-au pus. 1. Ce se întâmplă dacă – din motive obiective sau subiective – Uniunea Europeană nu va mai exista? 2. Ce se întâmplă dacă din anumite raţiuni, România vrea să iasă (sunt state care „gândesc” astfel) din Uniunea Europeană?
În ambele situaţii va fi obligatorie revizuirea Constituţiei. Da, chiar pentru un singur articol. Şi aceasta presupune neapărat organizarea unui referendum – care costă ceva bani, dar există şi riscul ca referendumul să nu fie validat. Şi atunci, ce se întâmplă? La această întrebare aşteptăm un răspuns de la parlamentarii „constituţionalişti”.
Amendamente admise
Au drept de de a candida la Camera Deputaţilor, Senat sau Preşedinţia României numai persoane care au minim de 6 luni domiciliul în România)
Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor (Mircea Dolha, Florica Cherecheş, Grigore Crăciunescu – toţi PNL) ; Articolul a trecut cu 15 voturi „pentru” şi 3 abţineri (Petre Roman, Alina Gorghiu şi George Scutaru – toţi PNL). Culmea, premierul Victor Ponta intrat în direct la România TV a declarat că nu este de acord cu acest articol, deşi, toţi parlamentarii PSD din comisie l-au votat.
Mijloacele de comunicare în masă au obligaţia să facă publice acţionariatul şi sursele de finanţare.
patrimoniul naţional, mobil, imobil şi material, formează element de identitate naţională şi este ocrotit de lege; statul are obligaţia să asigure păstrarea şi conservarea patrimoniului cultural.
Sursa:cotidianul.ro
Sursa caricaturilor: ejungla.ro, europalibera.org,transparency.md, yogaesfoteric.net, ziuaveche.ro
{gallery}justitie{/gallery}