O echipă de oameni de știință au descoperit urmele unei poluării de acum 443 ani. Ei au descoperit în ghețarii de la înălțime din Munții Anzi, în apropiere de muntele Potosi (Bolivia), urmele unei poluări intense cu vapori de plumb.
Cercetările s-au extins și ghețarii din Munții Anzi prezintă urma unor nori groși de praf de plumb, care la vremea respectivă a avut efectul unei bombe chimice.
În 1572 spaniolii au introdus o nouă tehnologie de exploatare a argintului prin folosirea plumbului în procesul de separație. Această nouă tehnologie a crescut producția.
Astfel, cercetătorii au descoperit că incasii au fost printre primele victime gazelor cu efect de seră, produse de om, atunci când conchistadorii spanioli i-au forțat să exploateze argintul la Potosi , cu 240 ani înainte de Revoluția Industrială. În această zonă s-a constatat cele mai vechi dovezi de genocid cu gaze.
Probele au fost tăiate din gheața care s-a format acum peste 1.200 de ani. Fiecare strat de gheață a capturat substanțele chimice din aer în timpul sezoanelor umede și uscate, fapt ce a permis cercetătorilor să analizeze cu exacticitate gradul de poluare.
Populația indigenă știa deja cum să rafina metalul, dar în 1572 spaniolii au introdus o nouă tehnologie, care a crescut de mai multe ori producția de argint. Procesul de rafinare a argintului introdus de spanioli implica măcinarea minereului de argint, care conținea mult mai mult plumb decât de argint. Minereul măcinat se amesteca cu mercur. Argintul a fost separat prin încălzirea amestecului, pentru a permite mercurului să se evapore în atmosferă.
Odată cu creșterea producției s-au răspândit nori groși de praf de plumb peste Munți Anzi pentru prima dată în istorie.
Vânturile au răspândit norii într-o arie cu diametrul de peste 500 de mile terestre.
Dr. Paolo Gabrielli, a declarat: „Această descoperire arată impactul uman asupra mediului, chiar înainte de revoluția industrială.”
Sursa: dailymail.co.uk