Autor: Dr. Paul ICHIM
Două tipuri de reclame bat topul de moment pe aici. Alea cu medicamentele minune ale ciupercilor de la picioare și cele despre panourile fotovoltaice.
Despre golănia privind efectele miraculoase ale alifiilor în cazul onicomicozelor, ce rezolva tot în câteva zile, după ce te-ai plictisit așteptând rezultatele lăcuindu-ți unghiile cu medicamentele acreditate în farmacopea română, v-am povestit. Cum n-am primit comentarii de la pățiți care să mă contrazică, este de natura evidenței că am dreptate. Deh, tot pățitul priceput!
Acum să povestim de miracolul fotovoltaicelor. Cum tot ieșim pe afară, am constatat că-i o pre-ocupare intensă în domeniu. Dacă te iei după soarele ce ne năucește de săptămâni bune, despre seceta deja palpabilă, obținerea de curent electric și a apei calde menajere, chiar par foarte feza-bile.
Pur și simplu în contextul crizei energetice globale a creșterii perverse de preț la aceasta, soluția chit că este costisitoare la debut, se amortizează repede. Ar trebui să ne luminăm, să ne răcorim, să ne încălzim, să ne încărcăm acumulatorii diverselor, aproape pe gratis. De aici începe nebunia. Intenționezi de bună credință să dai surplusul de energie electrică-n sistemul național și să te folo-seșți de el la nevoie. Nu te apuci să mai stochezi energia în acumulatorii tăi, ce trebuie schimbați la câțiva ani și despre care nu se știe bine cum se reciclează ecologic, pe lângă faptul că sunt scumpi. Alegi versiunea să dai în rețeaua națională, pentru alții surplusul energetic, chit că-l dai ieftin și-l plătești cel puțin dublu dacă-l iei de la ei. Chestia se numește prosumator. Destul de mulți vor să facă în contextul actual economic un efort investițional în acest sens și mă refer la persoanele fizi-ce.
În bună tradiție încetățenită de câteva decenii deja, trebuie să depui dosarul la diverse autorități ce răspund de energia electrică. N-am aflat dacă-l vor cu șină. După înghesuială aia din decem-brie, în domeniul asta au apărut o groază de entități, ce au răspunderi și conduceri diferite. Unii produc un fel de energie, unii îl transporta și chipurile alții diverși îl redistribuie, ați ghi-cit……concurențial, să avem noi senzația stupidă că-i concurență și avem de unde alege.
Dosarul tău ajunge la nu știu cine, care-ți da termen de scărpinat al functionarimii la ouțe, apoi văd când găsesc oameni de instalat una, că de alta răspund alții.
Pur și simplu este o bătaie de joc generalizată, un adevărat război intern româno-român, în care autohtonii inventează un circuit al dosarelor, conduși de entitățile ce au devenit proprietari, ca să-și bată joc de conaționali. În mod sigur oriunde în lumea asta, se lucrează-n draci la o astfel de oportunitate în care câștigă absolut toți, unii făcând economie la facturi și ăilalți având surplus comerciabil fără a investi în panouri fotovoltaice. Să nu mă trimiteți să interpelez ceva ministru al energiei, deoarece refuz să cred că n-ar ști așa ceva, iar după gradul de neimplicare mult prea evi-dent, este clar că demersul este profund inutil.
Am vândut ca prostii pe doi lei majoritatea economiei la străini, sub titulatura de privatizare și funcționare după regulile economiei de piață, dar străinii lucrează cu cei de la noi. Scârba asta alor noștri, dorința de a dovedi că au nu știu ce putere, depinzând de ei, pur și simplu ne ostilizeaza că neam. Cât de dezbinați eram recunoscuți în istorie, acum devenim dușmani unii altora.
Cam astea-s sentimentele încercate personal, pe la ușile celor ce răspund de tot felul de autorizații în domeniul electricități, sub diverse nume de entități private în țară asta frumoasă….., din păcate, încă locuită.
Mă gândeam deja ușor pervers, dacă și noi ăștia înjuratii din medicină am lucra în același mod, s-ar rari țara rău. Nu neg că în domeniul nostru n-am avea „rătăciți”, dar parcă nu așa de mulți că în alte domenii de activitate, în cazul nostru referindu-ne la cei din energie.
Scriu și eu pe aici, că să se alăture și alți pățiți și poate reușim să mișcăm nesimțirea unora din loc, să se gândească că un pic de solicitudine și de bun simt, nu strică.