Țiganii cu palate din Țândărei*
Autor: Dr. Paul ICHIM
Se pare că luați de viață, loviți de evoluția tehnologică, am uitat de chestiile simple și haioase de prin copilărie. Pe ici, pe colo, prin partea rurală, redescoperi savoarea amintirilor din copilărie.
Și uite așa, sfârșitul asta de săptămâna, am avut două întâmplări tare frumoase.
Oamenii de pe unde umblu de o vreme, n-au uitat de ajutorul dat vecinului, de clacă și de precursorul FB-ului rural de seară.
Când am cerut ajutor cu o problema, nici nu s-a pus problema să nu mă ajute, oferindu-se la nevoie să se adune mai mulți.
Pe seară, când am înapoiat un element de „birotică” din grădina, împrumutat, i-am găsit pe oameni la o rețea de socializare, la poartă, pe scăunele, împărțind impresii și alte vorbe de duh.
Venind dintr-o zonă în care oamenii pur și simplu aleargă, iar discuțiile capătă de multe ori un aspect formal, chestia aia de socializare de pe uliță a fost tare haioasă, mai ales că permanent se alăturau grupului, noi participanți. Savuroasă experiență.
S-ar putea să fiu subiectiv, deoarece de mai mulți ani bântui prin lunca Dunării și prin Dobrogea, în perioada asta a anului. Parcă n-am văzut atâtea nuanțe de verde în altă parte, cu ce constat aici.
O plimbare-n natură, te face să uiți până și de imbecilitatile unora care chipurile ne guvernează sau de paranoicul ăla din Asia, măcar câteva ore.
Având treaba, am ajuns și la Bucureșți. Ăștia pe la buletinele de știri mai dau mesaje și despre calitatea aerului prin țară. Paradoxul este că prezentau o situație acceptabilă până și-n Bucureșți chit că nenorociții din periferie, durându-i în afară anatomiei, ard gunoaiele importate din Europa.
Era aseară un aer așa „respirabil” prin Sectorul 3, doar că-ti mută ușor nasul din loc o boare de plastice arse.
Până la București am trecut prin Țăndărei City, oraș plin de oameni de afaceri adevărați, de oameni inventivi, probabil de bancheri, la câte palate am văzut pe acolo. Probabil orașul ăla are un buget greu, la câte impozite are de colectat.
Și uite așa, când tragi linie și-ți dai seama că :
– ANAF-ul nu-și face treaba, omorându-se acum doar cu profesorii ce fac meditații, doar nu de bancherii din Țăndărei sau de prin alte coclauri din țară;
– când ăia de la mediu n-au nici o treabă cu arsul gunoaielor în periferia Bucureștiului și importul acestora;
– când afli că cei ce se chinuie să facă o afacere micuță o să dea încă o taxa pentru aia de la Camera de Comerț:
– când ăla de la concurență îți transmite c-așa-i în tenis și prețul carburantului la noi este ușor sub media europeană, dar uită să compare cu nivelul veniturilor:
….cam uiți de impresiile frumoase adunate în două zile.
* Această explicație a fost adăugată de administratorul site-ului.