INTERVENȚIA EXTRATERESTRĂ PE PĂMĂNT – (IV). Un extraterestru a supraviețuit la Roswell

Spread the love

Loading

incidentul roschilfGeneralul Nathan Twining  a fost un personaj central în începuturile implicării forțelor aeriene ale SUA în investigarea fenomenului OZN. Născut într-o familie care a fost mult timp asociată cu armata și absolvent al Academiei Militare West Point, Twining a ajuns, la sfârsitul carierei sale, președinte al Statelor Majore Reunite, cea mai înaltă funcție militară în forțele armate ale SUA, ca și consilier militar principal al unui președinte al SUA. Înainte de retragerea sa, după patru decenii de serviciu, el era eligibil să poarte peste 30 de medalii militare, ceva rar în America.

În vara anului 1947, când observările de OZN-uri au explodat în media și când a avut loc și presupusa prăbușire OZN de la Roswell (în New Mexico), Twining avea sediul la baza Wright Field (ulterior Wright-Patterson, locul unde se presupune că au fost transportate, cu avionul, resturile accidentului), în calitate de comandant al Air Materiel Command (AMC), care avea drept misiune: cercetarea, dezvoltarea, achiziția și testarea în zbor a aeronavelor și armelor noi, prototip sau străine.

 Twining a fost cel care, preocupat de creșterea numărului de rapoarte OZN, a recomandat inițierea, în subordinea sa, a unui studiu oficial al fenomenului misterios. Cunoscut sub numele de Proiectul Sign, acest studiu oficial timpuriu OZN a fost autorizat în decembrie 1947 de către generalul Laurence Craige (șef al cercetării și dezvoltării forțelor aeriene, implicat și el în incidentul Roswell).

 

Real sau vedenie?

Într-o scrisoare (cunoscută sub numele de „Twining Memo”), anterior clasificată, adresată generalului George Schulgen, adjunctul sefului serviciilor de informații ale Air Force, de la Pentagon, Twining scrie că fenomenul discurilor zburătoare raportate „este ceva real și nu o vedenie sau o ficțiune”. Ca posibile explicații, el a luat în considerare fenomene naturale, dar și obiecte tehnice controlate.

În pozitia în care era, Twining a știut cu siguranță ce anume s-a întâmplat cu adevărat în accidentul de la Roswell și pare evident că el știa mult mai bine ce anume reprezenta de fapt fenomenul. Sub conducerea sa a fost lansat, în 1954, și Regulamentul Air Force AFR 200-2, privind procedurile de raportare a OZN-urilor de către piloți.

 

Generalul Twining a murit în martie 1982, în Texas, la vârsta de 84 de ani, și a fost înmormântat la Cimitirul Național Arlington cu onoruri militare complete. Fiul generalului, purtând același nume de Nathan Twining, a declarat, la un moment dat, anchetatorilor OZN (între care lui Tom Carey) că tatăl său i-a mărturisit, cu șase săptămâni înainte de deces, că accidentul de la Roswell a fost un eveniment extraterestru. Chiar mai surprinzător, el ar fi dezvăluit că unul dintre extraterestrii a supraviețuit. Fiul își mai amintea că, la începutul anilor cincizeci, tatăl său a pomenit că era foarte preocupat de numărul tot mai mare de piloți, care au fost „pierduți”, în timp ce se străduiau să urmărească evazivele obiecte zburătoare.

 

Pe 24 septembrie 2013 a fost făcut public, pe internet, un film în care apar alte dovezi indirecte că generalul Twining și fiul său știau mult mai multe despre adevărata natură a accidentului de la Roswell decât au declarat vreodată public. Filmul este un interviu înregistrat de către Joanne Summerscales, în cadrul unui proiect numit „AMMACH”. În film este intervievată o englezoaică de 85 de ani, care spune că, în anii 1997-1998, l-a întâlnit pe Nathan Twining Jr., care i-a spus, despre tatăl său, niște lucruri care au lăsat-o marcată pentru tot restul vieții.

În perioada aceea, Jo, împreună cu doi prieteni, își făceau planuri să se retragă în Statele Unite, într-o comunitate de coreligionari. S-a întâmplat că unul dintre prietenii ei îl cunoștea pe Nathan Twining Jr., care era membru al aceleiași credințe, în SUA, și care exploata o suprafață mare de teren în zona Roswell. Prietenul l-a contactat pe Twining Jr., pentru a discuta cu el despre instalarea unei comunități religioase pe una dintre întinsele sale ferme din New Mexico. Spre marea lor încântare, proprietarul i-a invitat, pe Jo Walters și pe acel prieten, să-și petreacă ceva timp la locuințele de oaspeți de la ferma lui. Așa cum povestea ea: „El ne-a invitat, generos, să rămânem câteva zile și să vizităm proprietatea pe care trăia în stil mare, așa că ne-am bucurat, câteva zile minunate, să experimentăm modul în care o duce cealaltă jumătate”.

 

Mai târziu, în timpul vizitei, Nathan Jr. i-a explicat lui Jo că el este fiul faimosului general de aviație. Având în vedere faptul că ea era interesată de mai mult timp de fenomenul OZN, ca și amplasarea în New Mexico a fermei și perioada de serviciu a generalului, discuțiile au ajuns repede în jurul accidentului de la Roswell, după care au urmat una sau doua lungi conversații despre acest subiect, în cadrul cărora, așa cum relata Jo, „el mi-a spus că i-a fost greu să accepte versiunea oficială privind evenimentele și l-a tot întrebat pe tatăl său, dar acesta a rămas rezervat”. Dar, pentru că generalul a considerat că a fost întotdeauna „drept” cu băiatul său, la sfârșitul vieții sale, a decis să-i dezvăluie adevărata natură a evenimentului Roswell.

 

Cu șase săptămâni înainte să moară, l-a chemat pe fiul sau și i-a spus că nu a vrut să moară cu o înșelaciune pe conștiință. Prin urmare i-a confirmat validitatea „incidentului Roswell”. I-a spus că a fost, într-adevăr, un accident al unui vehicul extraterestru, că s-au recuperat resturile unui OZN, că și trei ființe, dintre care una a supraviețuit și a fost transferată în niște laboratoare ultrasecrete din New Mexico. Acolo, aceasta și-a revenit și a trăit timp de cincisprezece ani. Generalul Twining a descris creatura ca fiind foarte inteligentă, și a spus că, pe măsura trecerii timpului, au reușit să comunice cumva. Jo credea că Nathan Jr. i-a vorbit de o legătură telepatică, dar nu era sigură. În cele din urmă, generalul ar fi ajuns să considere această persoana ca prieten.

 

Înșelaciune sau adevăr?

Jo a povestit că, firește, ea ar fi dorit să afle mai multe detalii, însă, așa cum spunea „întrucât prietenii mei nu aveau niciun interes față de OZN-uri și părea să ne respingă ca pe niște fanteziști excentrici, gazda noastră a discutat despre această informație doar cu mine. El se temea de repercusiuni și maniera în care a vorbit despre acest lucru sugera o teamă certă”.

„Gazda noastră avea și un manager al domeniului, pe care l-am cunoscut în treacăt. El își petrecea o mare parte din timpul său pe teren și a pretins că a văzut și a încercat să vorbească cu un număr de extratereștrii, unii prietenoși, dar nu toți”. „De asemenea, am vorbit pe scurt despre răpiri, și o data, în timp ce stătea în picioare, în fața ferestrei sale din față, el mi-a arătat o femeie care trecea, și mi-a spus că fusese răpită, și are și un implant”.

Jo a adaugat ca, până în momentul înregistrării pe film, nu mai spusese nimănui despre toate acestea, temându-se că publicitatea ar putea dăuna fiului generalului Twining, adaugând: „Dacă este viu am încredere în voi că veți respecta această rugăminte… În cazul în care doriți să folosiți aceste informații și, prin urmare, să indicați sursa acesteia, vă rog să aflați dacă el mai este încă în viață, iar dacă este, vă rog să-i aflați adresa, pentru mine, ca să-i scriu eu mai întâi”.

Ea a adaugat ca s-a decis să facă publice aceste informații întrucât e în vârstă, are sănătatea fragilă și crede că și cei mai tineri ar trebui să afle despre ele, înainte ca ea sa moară.

În cazul în care ceea ce Nathan Jr. spune despre tatăl sau este adevărat, această ar reprezenta confirmarea, la cel mai înalt nivel oficial, din partea unuia dintre cei mai decorați militari din istorie, ca incidentul Roswell a fost cu adevarat extraterestru.

 Cercetatorul ufolog veteran Ted Oliphant a menționat pe Facebook că și el a auzit, de la Nathan Twining Jr., că tatăl său a văzut la Roswell un extraterestru și că a folosit mijloace telepatice pentru a comunica. Nathan Jr. a adaugat acest element important: tatal său i-ar fi spus că extratereștrii „nu doreau niciun contact cu noi”.

DAN D. FARCAS

Sursa: Revista Magazin

 

Prezentăm și o altă variantă:

 

Misterul extratereştrilor de la Roswell a fost în sfârşit elucidat!

     

De-a lungul timpului, iubitorii de ştiinţifico-fantastic au căzut de acord cu ideea că în New Mexico s-a prăbuşit o navă spaţială extraterestră. Incidentul, cunoscut sub numele de „Roswell UFO Incident”, a avut loc în anul 1947 şi face parte dintre cele mai controversate teorii ale conspiraţiei. Guvernul american a muşamalizat cazul şi a împiedicat acţiunile de recuperare a corpurilor extraterestre.

În prezent, o nouă carte aduce explicaţii referitoare la acest eveniment, implicând doi răufăcători ai secolului 20: dictatorul sovietic Josef Stalin şi doctorul nazist Joseph Mengele.

În timpul unei furtuni din iulie 1947, un obiect neidentificat a căzut în apropierea unei ferme din Roswell, New Mexico. Armata din acea zonă a declarat ca un „disc zburător” a căzut la pământ. Câteva ore mai târziu, după ce au apărut cercetătorii de la guvern, s-a făcut publică declaraţia că obiectul care s-a prăbuşit este un balon meteorologic.

Incidentul a fost neluat în seamă până când, în anul 1970, au început să apară cărţi şi alte documente care făceau acuzaţii despre existenţa unor forme de viaţă extraterestră.

„Area 51”, cartea scrisă de Annie Jacobsen, se bazează pe interviurile efectuate de aceasta cu cercetători şi ingineri care au lucrat în Area 51 – baza secretă de testare din deşertul Nevada.

Conform cărţii, se respinge ideea unei invazii extraterestre şi aduce în prim-plan teoria conform căreia Stalin a fost inspirat de adaptarea radio a nuvelei „War of the Worlds” făcută de Orson Wells, care a provocat isterie în întreaga Americă după difuzarea din 1938.

Potrivit „Area 51”, complotul a început după ce Uniunea Sovietică a confiscat din Germania un avion de tip „aripă zburătoare” (Horten Ho 229). După ce a făcut experimente pe prizonierii de la Auschwitz, în urma războiului, doctorul Joseph Mengele a fugit în America de Sud. Acolo se presupune că a pus bazele unei echipe de „aviatori groteşti, de mărimea unor copii”, în schimbul unui laborator oferit de sovietici în care acesta putea practica experimente în domeniul eugeniei.

Cartea precizează că avionul care s-a prăbuşit în 1947 era plin cu copii ce aveau înfăţişarea unor extratereştri, cu vârste cuprinse între 12 şi 13 ani. Stalin voia ca aceştia să aterizeze în America pentru a cauza o isterie similară cu cea produsă în 1938 de adaptarea radiofonică a cărţii lui Wells. Avionul a fost pilotat de la distanţă de un altul şi s-a prăbuşit pe teritoriul New Mexico, iar americanii au muşamalizat incidentul.

Sursa lui Jacobsen, un inginer pensionar care a lucrat la compania EG&G, societate ce se ocupa de cele mai sensibile proiecte ale guvernului american, a declarat că a fost implicat în proiectul Area 51 începând cu anul 1978.

„S-au descoperit corpuri în perimetru în care avionul s-a prăbuşit. Acestea nu erau de origine extraterestră. Nu erau nici măcar aviatori. Erau cobai umani, neobişnuit de mici pentru nişte piloţi. Părerau a fi copii. Aveau până într-un metru jumătate înălţime” susţine Annie Jacobsen în cartea sa.

„Erau deformaţi într-un mod grotesc, fiecare dintre ei în aceeaşi manieră. Aveau un cap neobişnuit de mare, iar forma ochilor era supradimensionată”, continuă aceasta.

Doi dintre ei au fost descoperiţi în comă, dar încă în viaţă. Inginerilor de la EG&G li s-a precizat că „priveliştea pe care ar putea să o vadă, ar fi una şocantă”.

Documente declasificate arată că agenţii G2, serviciul de informaţii al armatei americane, i-au căutat în toată Europa pe fraţii Walter şi Reimar Horten, inginerii care au proiectat naveta care s-a prăbuşit în New Mexico. Documentele se încheie în punctul în care aceştia au fost găsiţi şi au recunoscut contactele cu autorităţile sovietice.

Un purtător de cuvânt de la Forţele Aeriene Americane a declarat că „nu am citit încă această carte, aşa ca nu putem comenta pe seama ei”.

Surse externe: The Telegraph şi NPR

Sursa: site-ul descopera.ro

 

Incidentul OZN de la Roswell

În incidentul OZN de la Roswell se presupune că s-au recuperat resturi extraterestre, inclusiv cadavre străine, de la un obiect neidentificat care s-a prăbușit în apropiere de Roswell, sediul comitatului Chaves, statul New Mexico, SUA, în iunie sau iulie 1947. De la sfârșitul anilor 1970, incidentul a fost obiectul unor controverse intense și obiectul unor teorii ale conspirației cu privire la natura reală a obiectului care s-a prăbușit.

Armata Statelor Unite ale Americii, United States Army, susține că ceea ce s-a întâmplat a fost doar recuperarea resturilor unui balon experimental de supraveghere la mare altitudine care aparținea unui program secret numit Mogul; cu toate acestea, mulți susținători ai OZN-urilor spun că, de fapt, o navă extraterestră s-a prăbușit și câteva cadavre au fost recuperate și că apoi militarii au început o operațiune de mușamalizare. Incidentul s-a transformat într-un fenomen foarte cunoscut în cultura populară, ceea ce face ca numele Roswell să fie sinonim cu OZN-urile. Este pe primul loc ca fiind unul dintre incidentele cele mai mediatizate și controversate despre un presupus OZN. 

În data de 8 iulie 1947, Roswell Army Air Field (RAAF), biroul de informații publice din Roswell, New Mexico, a emis un comunicat de presă în care precizează că personalul din compania 509th Bomb Group a recuperat o farfurie zburătoare prăbușită în apropiere de o fermă din Roswell, ceea ce a mărit interesul mass-mediei pentru acest subiect. În ziua următoare, presa a raportat că cel ce era comandant general al Air Force, a afirmat că, de fapt, un balon cu radar de urmărire a fost recuperat de către personalul RAAF și nu un disc zburător. Ulterior a avut loc o conferință de presă care a confirmat că a fost un balon meteorologic.

În 2011, FBI a publicat mii de documente pe site-ul lor oficial. Unul din documente, semnat de agentul FBI Guy Hottel, spune că un investigator al Air Force a declarat că trei farfurii zburătoare au fost recuperate în New Mexico. 

Sursa: ro.wikipedia.org