LA MULȚI ANI, LIMBII NOASTRE, CEA ROMÂNĂ!

Spread the love

Loading

Autor: Mioara BACIU/UZPR

Ziua de 31 august a devenit pentru români, data la care-și sărbătoresc limba cea română.

Acest lucru a devenit posibil urmare unei propuneri legislative, inițiate în anul 2011 de către senatorul PNL Viorel Badea, care aprecia că limba română reprezintă “fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.

Astfel, propunerea legislativă a fost legiferată cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri, drept zi festivă a României, prin Legea nr. 53/14.03.2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, adoptată de Parlamentul României.

În aceasta zi se arborează drapelul României, se intonează imnul național și se folosesc sigiliile cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, in baza prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României.

Se pare că, ziua limbii române a fost sărbătorită prima oară în Bucegi, în apropierea Babelor, din informațiile Wikipedia.

Primele astfel de manifestări au fost organizate de către Corneliu Leu, Ligya Diaconescu (numită generic “doamna limbii române” chiar și postmortem și Alexandru Florin Țene (Președintele Ligii Scriitorilor Români, care a organizat Ziua limbii române într-o multitudine de comunicări tematice, tabere literare, desfășurate în diverse orașe ale țării noastre, în care s-au rostit ode limbii române de către scriitori din țară, dar și din diaspora și s-a cântat și s-au dansat jocuri populare românești).

Prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, in baza și spiritul legii.

Câți dintre noi știu că, Ziua Limbii Române, însă, a fost sarbatorită prima dată de către frații nostri basarabeni, în Republica Moldova, după o mobilizare democratică realizată în 1989, atunci când contextul istoric, social-politic a permis-o?
Concret, la Chișinău, în cadrul Marii Adunări Naționale de la 27 august 1989, unde au fost prezenți cca 750.000 oameni, s-a propus declararea limbii române că limbă de stat în republică și trecerea la alfabetului latin.

Pentru că cele mai vehemente discuții privind legiferarea limbii române drept limba de stat s-au purtat pe dată de 31 august 1989, la sesiunea Sovietului Suprem al republicii, desfășurată în perioada 29 august – 1 septembrie 1898, deputații români au reușit să legitimeze limba română drept limbă de stat, iar ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.
Tot în Basarabia, la Chișinău, s-a născut la 27 martie 1888, Alexei Mateeveci, autorul versurilor „Limba noastră”, cântec devenit imnul de stat al Republicii Moldova.

Se cuvine să cităm măcar prima strofă din cea mai frumoasă poezie dedicată limbrii române de către Mateevici, pentru a înțelege dimensiunea și importanța acesteia pentru cei, în pieptul cărora bate o inima de veritabil român:

“Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.”

Limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, este vorbită de aproximativ 28 de milioane de oameni pe globul pământesc, iar pentru aproximativ 24 de milioane este limbă maternă.

Înăltător este și faptul că limba Româna este și una din cele cinci limbi în care se oficiază slujbe în republica monastică din Muntele Athos, ea ajungând să se vorbească în zilele noastre în țări ale Asiei Centrale precum Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan, datorită existenței în aceste ținuturi a basarabenilor deportați de către sovietici.

În Republica Moldova, cca 80% din populație vorbește limba română.

Deși prezintă multe similarități, asemănări cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-română, LIMBA ROMÂNĂ este unică, este melodioasă, este limba sufletului de român, ne definește, ne particularizează ca popor și este obligatoriu s-o cunoaștem, s-o păstrăm, s-o prețuim și s-o cinstim!

Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii”, afirma  Mihai Eminescu, poetul nepereche.

Nu-i așa că, oriunde ne-am afla în lume simțim și gândim românește și abia așteptăm să ne întoarcem acasă sau să aratăm lumii intregi că “Limba română e actul meu de naştere, eu sunt fiinţă sub  măslinul ei, care rodeşte de două mii de ani, dreptul meu e să-i ţin dealul verde şi bătut de soare şi să stau în genunchi sub ploaia cântecelor ce ţâşnesc din ea”, așa cum bine susținea  Fănuş Neagu?

Și pentru că n-au uitat niciodată că aparțin acestor meleaguri, românii de pretutindeni sărbătoresc azi limbii române!

Un exemplu în acest sens îl constituie  Casa Română de Cultură Getafe din Madrid, Spania, care, prin diversitatea, multitudinea de activități desfășurate, se declară și se dovedește a fi, în  slujba limbii și a culturii române, desfășurând o intensă activitate de promovare și susținere a culturii române în Spania, dar și la nivel internațional! Astfel, de ziua limbii române și-a propus interacționarea în mediul on-line, live, cu toți iubitorii de limba română! O dovadă în plus că, iubirea de limbă și de neam și cinstirea limbii sau a țării-mamă, nu țin cont de granițe, de bariere, de circumstanțe! 

Sursa foto: identitatea.ro

Tagged: