Autor: Antoaneta Crudu, președintele Asociației Danubiana Galați
În zile de 14–15 iunie 2025, în comuna Umbrărești din județul Galați, a avut loc una dintre cele mai consistente și emoționante activități culturale din ultimii ani: „La șezătoare cu Mihai Eminescu”, eveniment dedicat aniversării a 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, în cadrul „Anului Cultural Mihai Eminescu”, așa cum a fost declarat de Parlamentul României.
Manifestarea organizată cu rigoare și pasiune de preoții Ionel și Toderița Rusu, fii ai satului, cetățeni de onoare ai comunei Umbrărești, dar slujitori în alte parohii, a reunit o pleiadă de personalități din țară și de peste hotare. Sub genericul „La firul ierbii eminesciene”, participanții s-au bucurat de un program cultural-artistic de o mare valoare după cum urmează:
-recitări din opera eminesciană, evocări literare și momente lirico-epice despre prietenia Eminescu–Creangă, desfășurate simbolic în livada de cireși;
-spectacol muzical susținut de trupa Dacii Liberi din Bârlad, cu un potpuriu liric și patriotic;
-vizitarea Mănăstirii Gologanu și participarea la masa de prânz la Mănăstirea Tudor Vladimirescu;
-timp de reflecție, comuniune și schimb cultural în cadrul unui dineu tradițional și al unei vizite la un muzeu privat de antichități;
-participare la Sfânta Liturghie în ziua de duminică.
La eveniment au fost prezente delegații din Basarabia și Alba Iulia – Ansamblul de amatori ȘEZATOAREA de la Centrul de Cultură din comuna Ciorescu, municipiul Chișinău condus de doamna Lidia Ciobanu și reprezentanți ai Asociațiunii ASTRA din Alba Iulia, sub conducerea doamnei Maria Cioica. Lor li s-au alăturat jurnaliști, poeți, scriitori, membri ai societății civile și ai unor asociații culturale din județele Galați, Brăila, Vaslui, Vrancea, Buzău, București, toți animați de dorința sinceră de a-l omagia pe Mihai Eminescu și de a da valoare vie unei inițiative de suflet.
Dintre aceștia amintesc pe următorii-
–Mioara Baciu, poet, jurnalist, membru U.Z.P.R., Filiala Galați Radu Macovei
–Brândușa Ilie– muzeograf, Muzeul Carol I Brăila
–Antoaneta Crudu, președintele Asociației Danubiana Galați
–Georgeta Muscă Oană-poet, membru în cadrul Societății Apollon
–Dorina Stoica, scriitor, membru U.S.R. Bacău
–Tase Dănăilă-scriitor, jurnalist membru U.Z.P.R.-Tecuci
–Mihai Adrian Brașoveanu, poet, membru al Cenaclului PSALM al Arhiepiscopiei Dunărea de Jos, Galați
–Marin Oanea– profesor, scriitor, cantautor, președintele Festivalului VOCILE PRIMĂVERII
–Mihaela Drăgănescu– interpret folk, București
–Radu Crăciunescu-interpret flok, București
–Rozalia Rusu– poet, interpret folk, București
–Doina Ghițescu, actriță, Casa Armatei București
–Ion Nicolae Mușat-președintele ASCIOR Buzău
–Valeriu Mocanu, președintele Academiei Române din Chișinău
–Dan Tudosie, inginer, director muzeu, reprezentant al comunității locale, Umbrărești
–membrii Univesițății Vârstei a Treia din Galați
Printre momentele cele mai apreciate s-au numărat recitările din opera eminesciană și potpuriul muzical lirico-patriotic susținut cu emoție de trupa Dacii Liberi din Bârlad și grupul ȘEZATOAREA din Chișinău. Fiecare invitat a avut ocazia să ia cuvântul și să aducă un omagiu poetului nepereche Mihai Eminescu.
În cadrul acestei activități s-a dezvelit statuia cu capul marelui Voievod Mihai Viteazul, statuie simbol al unității românilor, care reprezintă împlinirea a 425 ani de la prima unire sub conducerea Domnitorului Mihai Viteazul. Statuia este amplasată pe drumul național lângă o biserică și realizată prin grija preoților Ionel și Toderiță Rusu. S-au depus flori si coroane de flori la cele trei statui din comuna Umbrărești…Statuia poetului nepereche Mihai Eminescu, din gara CFR, la statuia lui Mihai Viteazul si a lui Ștefan cel Mare și Sfânt. La fiecare statuie s-au recitat poezii din opera marelui Poet si s-au intonat cântece patriotice de către cei prezenți, enumerați mai sus.
Apoi, activitatea a continuat la casa părintească a celor doi preoți unde curtea s-a umplut cu oamenii din comună, elevi si invitați. Aici, cei doi preoți au fost gazde primitoare, ospitaliere, ne-au omenit așa cum se obișnuiește la români și au făcut un parastas cu colivă și colac, în memoria celor sărbătoriți în această zi iar cei prezenți au servit cozonac și oua, gustări, prăjituri, fructe…Au pregătit o tombolă si au donat grupului din Comuna Ciorescu, municipiul Chișinău, zeci de cărți noi, iar cei prezenți au primit icoane, prosoape și alte amintiri făcute și țesute de mama dumnealor. Toți cei prezenți am fost întâmpinați și primiți ca în familia proprie, fără nici o ezitare și cu multă ospitalitate si bucurie duhovnicească.
Masa de prânz a fost servită de toți invitații la Sfânta Mănăstire Tudor Vladimirescu.
După masă, s-a lansat cartea preotului Ionel Rusu, intitulată LA ȘEZĂTOARE moment în care doamna Mioara Baciu și Brândușa Ilie au prezentat tema cărții si efortul preotului de a intervieva persoane din toată sfera socială. Apoi, Maica Grigoria a recitat poezia RUGĂCIUNE, scrisă de un mare om de cultură, Monahia
Teodosia-Zorica Lascu, iar cei prezenți au fost părtași într-o conexiune cu poeta si opera Sa.
Stareța Mănăstirii, Maica Nazaria a invitat cele doua delegații, să viziteze Stăreția unde se află icoane vechi, obiecte de cult și de patrimoniu, sfinte moaște și li s-a prezentat camera muzeu, dedicată poetei Monahia Teodosia Lascu, născută în Brașov, fostă ctitoră și viețuitoare a Mănăstirii din Tudor Vladimirescu, membră U.S.R., cunoscătoare a șapte limbi străine și colaboratoare la traducerea FILOCALIEI, alături de Sfântul Preot Dumitru Stăniloaie, de curând canonizat.
Un motiv de umbrire al acestor activități nu pot să nu-l remarc!
Din motive binecuvântate, sau – fie din motive greu de înțeles, reprezentanții locali, au considerat că prezența lor nu este necesară. Un gest de indiferență care nu poate trece neobservat și care naște întrebări legitime despre atașamentul real față de valorile culturale și spirituale ale satului. Cei care ar fi putut da un semn de solidaritate, ospitalitate și respect față de oaspeții sosiți de departe, au ales să fie absenți… și atunci se naște o întrebare firească! … Într-un an cu multiple aniversări – 100 de ani de Patriarhat Ortodox Român, 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea, 425 de ani de la Unirea lui Mihai Viteazul și 188 de ani de la nașterea lui Ion Creangă, evenimente ce au fost comemorate în cele doua zile de activități, poate că e momentul să ne întrebăm nu doar ce ne desparte, ci ce ne mai unește???!!!
În ciuda acestor umbre lăsate de absențele inexplicabile ale unora, trebuie să rămânem cu lumina și frumusețea acestei manifestări.
Strădania neobosită a celor doi preoți, Ionel Rusu și Toderița Rusu, a oferit un exemplu de dăruire, respect față de înaintași și dragoste sinceră față de valorile culturale și spirituale ale neamului românesc. Prin efortul lor, comuna natală a fost pusă pe harta evenimentelor culturale naționale, iar memoria lui Mihai Eminescu a fost cinstită cu demnitate și căldură.
La fel de impresionantă a fost și prezența tuturor celor veniți de departe – din Basarabia, din Alba Iulia, din județele Galați, Brăila, Vaslui, Buzău, Vrancea și din București, oameni care din respect față de cultură, din iubire de țară și din dorința sinceră de comuniune, au parcurs sute de kilometri pentru a fi părtași la această sărbătoare a sufletului românesc.
Astfel de oameni, astfel de inițiative și astfel de fapte ne dau speranța că, dincolo de orgolii, indiferență sau dezbinare, spiritul românesc autentic încă trăiește și poate fi reaprins, atunci când dragostea pentru cultură, credință și neam este pusă mai presus de orice.
Notă – aceste observații sunt menționate doar din prima zi de activitate,14 iunie 2025