Un dialog cu autoarea moderat de Simona Pele
Joi, 23 mai, ora 19 :00, în librăria Cărtureşti din Iulius Mall, continuăm seria „Dialoguri cu scriitori români” având-o invitată pe scriitoarea Simona Sora, nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2012, pentru romanul „Hotel Universal”. Moderator va fi, ca şi la prima întâlnire, realizatoarea de emisiuni radio, Simona Pele.
„Hotel Universal e un roman extraordinar, cu o frază rară, unduioasă, ambiguă (somnambulă?) şi, în acelaşi timp, de mare precizie, cum puţini o au în scrisul românesc; pe umerii acesteia Simona Sora a construit o lume unică, răvăşitoare, un veac (şi mai bine) de
matriarhat (în care şi bărbaţii sunt mai curând femei), ţesut subtil şi profund, senzorial, fantasmal şi spiritual, un veac scăldat în melancolie şi o lume care e, în acelaşi timp, dezechilibrată şi armonioasă. Senzaţia pe care am avut-o la lectură a fost una de frumuseţe răvăşitoare, deşi n-ar trebui să uităm complexitatea, foile şi straturile acestei lumi, adânca lor relevanţă umana şi istorică.” (Sanda Cordos)
„Hotel Universal reface o lume preponderent orientală, al cărei centru simbolic şi geografic este locul geometric al pasiunilor noastre, Bucureştii vechi, mai precis Gabrovenii. Iar unitatea de timp este acea epoca ce mai dăinuieşte în amintirea pietrelor, începând din «suta optsprezece» până în zilele noastre. Din acest punct de vedere, Hotel Universal este o piatră în plus la mitologia unui loc căruia mulţi îi acordă o sfinţenie de tumbe şi leşinuri. O răscruce şi un fund de lume, după cum îl priveşti. O astfel de amplasare romanescă nu îşi poate permite să fie tratată fara humor, humorul fiind examenul cel mai greu al maturităţii scriitoriceşti, iar pentru Simona Sora – un pariu câştigat.” (Ion Vianu)
Simona Sora a publicat cronici literare, studii, eseuri, traduceri în reviste culturale române şi străine, prefeţe şi postfeţe la diverse volume de literatură contemporană. A predat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.
A tradus volumul Crezul meu de Carlos Fuentes (Editura Curtea Veche, 2005) şi se numără printre autorii antologiilor Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Editura Polirom, 2008) şi Prima mea carte (Editura ART, 2011). A publicat eseurile Regăsirea intimităţii (Editura Cartea Românească, 2008) şi Ultima Thule. Fortărţe dacice din Munţii Orăstiei (Artec, Spania, 2009).
A primit, pentru volumul Regăsirea intimităţii, mai multe premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor; Premiul pentru debut al revistei Observator cultural; Premiul pentru exegeza în proza românească, oferit în cadrul „Colocviilor romanului romanesc contemporan”, Alba Iulia; Premiul pentru debut al revistei România literară. A fost finalista a sectiunii de literatură în cadrul Marilor Premii Prometheus decernate de Fundaţia Anonimul. Este doctor în Filologie (2007), cu o teza despre intimitate şi corporalitate în literatură.
Despre proiectul DIALOGURI CU SCRIITORI ROMÂNI
Proiectul DIALOGURI CU SCRIITORI ROMÂNI vine în contextul unei pieţe de carte aflată conform cifrelor anuale în continuă scădere şi pe fundalul unei societăţi în care lectura face parte tot mai puţin din modul de viaţă al oamenilor. În explicarea acestei scăderi a interesului faţă de cărţi se invocă cel mai adesea eşecul sistemului de învăţământ, rolul nociv al televiziunii, concurenţa neloială a internetului şi altele, dar foarte rar se ia în calcul insuficienta promovare a lecturii în general şi a cărţilor şi autorilor în special.
Ceea ce propunem noi este doar una dintre numeroasele căi prin care lectura, autorii și cărțile pot fi promovate într-un mod plăcut şi interactiv. Sperăm să contribuim prin acest proiect la schimbarea imaginii elitiste pe care o au întâlnirile literare în opinia unui larg segment de public și la popularizarea lor ca evenimente cu valoare socială integrativă. Nu în ultimul rând, ne dorim ca proiectul nostru să ajute la demararea unui dialog functional între edituri, librării, scriitori şi public, care ar putea facilita o mai bună sincronizare între oferta pieţei de carte şi cererea publicului și încuraja o mai mare implicare a jucătorilor de pe piața de carte în privinţa promovării literaturii ca “bun comun”.