Autor: Profesor, Gina Burghiu,
Colegiul Național ,,Costache Negri” Galați
Pe data de 7 decembrie 2024, am participat în calitate de invitat al Asociației Danubiana Galați la activitatea intitulată ,,Pe urmele eroilor neamului românesc”, acțiune la care au participat numeroase personalități (scriitori, jurnaliști, artiști, realizatori radio-TV, poeți, din județele Galați, Vrancea, Timiș, Tulcea, Buzău) alături de profesori și elevi din școli gălățene și vrâncene.
Activitatea a debutat cu plecarea din Galați din fața Casei de Cultură a Sindicatelor cu autocarul pe traseul Galați- Focșani- Mărășești- Mărăști- Mănăstirea Vladimirești-Galați în jurul orei 8:00.
Prezentarea geografică și istorică a traseului urmat.
Municipiul Galați este al doilea oraș ca mărime demografică din Moldova cu o populație de 217 851 locuitori la recensământul din 2021. Este atestat documentar din 1445 ca târg. Poziția geografică a municipiului Galați, așezat în sudul județului Galați, în Câmpia Covurlui, la intersecția a 3 provincii istorice românești: Moldova în nord, Muntenia în sud și Dobrogea în sud-est este o poziție privilegiată, importantă și totodată strategică. Se află pe malul stâng al Dunării la confluența cu Siretul (cel mai mare râu ca debit din țară) care se varsă în Dunăre la sud de Galați și cu Prutul care debușează în Dunăre la est de Galați, aceasta fiind cea mai mare zonă de confluență din țară. Este cel mai mare port fluvio-maritim ca volum al traficului de mărfuri și al doilea cel mai mare port din țară, după Constanța. Forma orașului este de triunghi, având la sud Dunărea, pe terasele căreia se desfășoară vatra orașului, la est lacul Brateș și râul Prut, la vest Siretul și lacul Cătușa. Viața comunităților umane a fost influențată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2 857 km).
Între Galați și Focșani (primul loc de oprire din activitatea noastră) direcția generală de deplasare este SE-NV, iar unitățile de relief străbătute au fost Câmpia Covurluiului, din Galați până în localitatea Vameș, iar din Vameș până la Focșani am mers pe șoseaua care se înscrie la contactul Câmpiei Tecuciului în est și Câmpia Siretului Inferior în vest. În localitatea Hanu Conachi se află o rezervație complexă, ,,Dunele de nisip de la Hanu Conachi” care se desfășoară pe o fâşie de teren de circa 4 km lungime şi 0,5 – 1 km lãţime având o suprafaţã de circa 217 ha şi care se continuã pânã în lunca Siretului. Dunele de nisip de origine fluviatilă şi eoliană au fost nivelate și fixate cu păduri de salcâm pentru ca nisipurile să nu mai fie spulberate de către vânturile puternice. Aici sunt ocrotite flora rară (arenicolă) specifică dunelor nisipoase fluviatile, cu specii mezofite și xerofite (adaptate la secetă), dar şi arbori seculari de stejar şi mesteacăn, asociaţii de coada şoricelului şi secară. Totodată este o rezervație faunistică unde sunt ocrotite șarpele de nisip aflat la limita nordică și șopârla de nisip, la limită vestică a arealului ei de răspândire.
Municipiul Focşani (66 648 locuitori – 2021) este municipiul reşedinţă al judeţului Vrancea. „Oraşul de pe Milcov”, cum mai este numit Focșani este situat în zona de contact a Câmpiei Siretului Inferior cu dealurile subcarpatice, la nord de râul Milcov. După Unirea Principatelor, Focşani a fost numit și „Oraşul Unirii”, devenind simbol al idealului de Unire, după ce Alexandru Ioan Cuza a semnat în iulie 1862 decretul de unificare a Focşanilor, cel din Moldova şi cel din Ţara Românească. Hotarul dintre Focșanii Moldovei și Focșanii Munteniei trecea prin actuala piață a Unirii, unde a fost ridicat și Monumentul Unirii (un obelisc amplasat pe un postament cilindric, care redă hora unirii întreprinsă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza într-un basorelief de bronz realizat de sculptorul Ion Jalea.
În prim plan este redat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, alături de principalii săi colaboratori (Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Vasile Boerescu etc.), printre care se numără și renumitul țăran Moș Ion Roată (deputat de Putna și participant de seamă la divanurile ad hoc). Pe fațada obeliscului este amplasată o placă de bronz în formă de scut, pe care este întipărită „Unirea Principatelor Române, 1859”. În Piața Unirii sunt două monumente care amintesc de Mica Unire de la 1859: Borna de hotar și Monumentul Unirii.
Toponimia oraşului Focşani se trage de la numele familiei Focşa ce erau cunoscuţi precum ,,moldoveni buni şi drepţi din vremea lui Ştefan cel Mare”. Focşani este atestat documentar în 1575. Mai întâi consemnat ca sat, apoi oraș târg, era cea mai mare așezare între Râmnic și Trotuș șituată la intersecția unor mari drumuri comerciale. Oraşul era împărţit în două, între Moldova şi Ţara Românească, de râul Milcov, ce trecea pe amplasamentul unde astăzi se află Piaţa Unirii, acolo se găsea şi vama între cele două ţări române. În perioada interbelică a avut loc o dezvoltare a oraşului, iar după 1950, a avut loc un proces de industrializare forţată, construindu-se numeroase fabrici şi blocuri de locuinţe, în stil comunist, pe fondul creșterii explozive a populației, datorită migraţiei oamenilor de la satele din jur către orașul care le oferea locuri de muncă. Din 1968 Focşani a devenit municipiu şi reşedinţa judeţului Vrancea.
La Focșani am vizitat Mausoleul Eroilor și Muzeul Unirii (unde am asistat și la un minispectacol ținut de elevii din Ruginești – Vrancea și ne-am prins cu mic cu mare într-o horă a unirii).
Mausoleul Eroilor din Focșani a fost construit la inițiativa Filialei Putna a Societății „Mormintele Eroilor”, condusă de comandantul Diviziei a VI-a, generalul Teodor Lișcu. Lucrările s-au desfășurat după proiectul arhitectului State Baloșin, între anii 1925-1940. Construcție de inspirație bizantină, Mausoleul are cupolele laterale arcuite pe trei jumătăți de sferă. Fațada principală are un fronton cu decorații vegetale din stuc, cu inscripția „PRO PATRIA”. La nivelul subteran, sanctuarul în formă de treflă adăpostește trei osuare acoperite cu plăci de marmură. Mausoleul adăpostește osemintele a 1 744 de eroi căzuți în timpul Primului Război Mondial, îngropați inițial în cimitirele din Focșani și în cimitire improvizate din jurul localității.
Muzeul Unirii din Focșani
În trecut clădirea acestuia era cunoscută ca „Vama Veche”, servind ca vamă între Moldova și Țara Românească, apoi, după Mica Unire din 1859, pe rând devine hotel, sediu al Corpului Ofițeresc al Garnizoanei Focșani, în anul 1912 este transformat în poștă, iar în 1982 ajunge în proprietatea Muzeului Județean al Vrancei. Din data de 24 ianuarie 2008 devine Muzeul Unirii din Focșani. În muzeu sunt expuse: documente originale, publicații, obiecte și fotografii care fac referire la alegerile pentru Adunările Ad-Hoc și activitatea acestora; documente și obiecte personale care au aparținut familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza; piese de mobilier, articole de îmbrăcăminte și picturi, aparținând unor familii reprezentative pentru cultura, știința și viața politică românească.
Am continuat apoi drumul spre Mărășești la Mausoleul Eroilor, unde s-a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor căzuți pe cîmpurile de luptă din zona de la Mărășești, a avut loc un spectacol în cadrul căruia s-au interpretat cântece patriotice, s-au recitat poezii și am rememorat cele mai importante momente din primul război mondial. (Va urma)