
Autor: Profesor, Gina Burghiu, Colegiul Național ,,Costache Negri” Galați

Oraşul Mărăşeşti se află în partea de est a României, în zona de sud a Moldovei, în lunca de pe dreapta râului Siret. Mărăşeşti este un oraş mic, cu o populaţie care în 2022 numara 11 314 de locuitori. Oraşul Mărăşeşti este unul dintre principalele noduri rutiere şi feroviare ale ţării (staţia de cale ferată a fost inauguratã la 13 septembrie 1872).
Orașul este cunoscut mai ales datorită Mausoleului Eroilor din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat după planurile arhitectului George Cristinel. Piatra de temelie a viitorului memorial a fost așezată la 6 august 1923. În vara anului 1924 a început reînhumarea osemintelor ostașilor căzuți pe câmpul de luptă, în criptele Mausoleului, iar în septembrie au fost depuse în sarcofagul central rămășițele pământești ale generalului Eremia Grigorescu, comandant al Armatei I Române din timpul bătăliei Mărășeștilor. Mausoleul adăpostește în cele 154 de cripte individuale și 9 cripte comune, osemintele a 5.073 de ostași și ofițeri, printre care fetița – eroină Măriuca Zaharia („Vreau să fac și eu ceva pentru ţara mea!”, sunt cuvintele rostite de Măriuca, eroina de la Mărăşeşti în 1917), căpitanul Grigore Ignat, precum şi eroina de la Mărăşeşti, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. Pe frontspiciul Mausoleului s-au înscris cuvintele „Întru Slava Eroilor Neamului” și numele localităților unde s-au purtat principalele bătălii de pe Frontul Românesc.
Mausoleul Mărășești (sursa: https://muzeulvrancei.ro/mausoleul-marasesti/)
Bătălia de la Mărăşeşti a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27 410 oameni – anume 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor – dintre care 5 125 de morţi, 9 818 de dispăruţi şi 12 467 de răniţi. Armata IV rusă a suferit şi ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25 650 de oameni – 7 083 de morţi, 10 400 de răniţi şi 8 167 de dispăruţi. În tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60 000 –
65 000 de oameni morţi, răniţi şi dispăruţi.
Mausoleul de la Mărăști se află în comuna Răcoasa în Subcarpații Curburii. Pentru cinstirea memoriei eroilor de la Mărăşti şi în amintirea luptelor care s-au dus aici, în anul 1928 a început construcţia Mausoleului de la Mărăşti și s-a încheiat în 1940. Mausoleul a fost înălţat la cota 536 la iniţiativa Societății „Mărăști”. La intrarea în localitate este amplasat un portal asemănător unui arc de triumf cu inscripția Câmpul istoric de la Mărăști. Nivelul exterior al mausoleului se sprijină pe piloni masivi din beton, decorați cu două basoreliefuri de către sculptorul Aurel Bordenache. Între cei doi piloni sunt amplasate 15 plăci de marmură, pe care sunt inscripționate numele a 900 de eroi și a regimentelor din care aceștia au făcut parte. La primul nivel subteran este amenajată o expoziție de arme și una dedicată generalului Arthur Văitoianu, comandantul Corpului I din Armata a II-a Română. La cel de-al doilea nivel subteran se află sarcofagele mareșalului Alexandru Averescu și ale generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu. În cele 12 cripte-osuar sunt depuse osemintele a 5 342 de ostași români, ruși și germani necunoscuți. Decorațiile geamurilor de semicristal ale criptelor au fost realizate după desenele Reginei Maria.
Bătălia de la Mărăşti a fost una dintre cele mai importante bătălii desfăşurate pe teritoriul ţării noastre, între 11 iulie şi 19 iulie 1917, o operaţiune ofensivă a Armatei Române şi a Armatei Ruse cu scopul de a încercui şi distruge Armata a 9-a Germană. Confruntarea a deschis seria celor trei mari bătălii – Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – în urma cărora trupele româno-ruse au reuşit să oprească ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea scoaterea României din război şi pătrunderea în partea ucraineană a Rusiei. Bătălia de la Mărăşti a reprezentat un important punct de cotitură în desfăşurarea operaţiunilor militare pe frontul românesc, dar a contribuit şi la ridicarea moralului ostaşilor români. Moralul populaţiei, zdruncinat după eşecurile din 1916 şi afectat de condiţiile grele de viaţă, era ridicat, între alţii, şi de scriitorul Mihail Sadoveanu, care arăta că „Bătălia de la Mărăşti va trece în istoria noastră ca o operă serioasă şi solidă de artă militară. Toată dezvoltarea ei a fost prevăzută şi s-a executat după planul iniţial. Cel din urmă soldat a ştiut unde merge şi şi-a făcut datoria. Artileria a dovedit o preciziune înspăimântătoare. Ofiţerii germani prinşi au trebuit să se plece, arătându-şi toate omagiile”. Prin grele lupte, pe 19 iulie Bătălia de la Mărăşti a luat sfârşit. Victoria trupelor române a fost plătită cu preţul a 1 469 de morţi şi 3 052 de răniţi. Prin ofensiva de la Mărăşti, frontul inamic a fost distrus pe o lăţime de 30 km şi o adâncime de 20 km, fiind eliberate 30 de localităţi.
Mausoleu Mărăști (Sursa: https://visitvrancea.ro/ro/places/mausoleul-eroilor-de-la-marasti)
„Eroii nu ne părăsesc nicicând
Li se aud profunzi prin secole paşii
Noi trecem toţi, ei rămân vibrând,
Mereu contemporani cu toţi urmaşii.” – versuri de Al. Andriţoiu
A fost o activitate foarte reușită, cu o mare implicare și dăruire din partea Doamnei Antoneta Crudu, președintele Asociației Danubiana Galați, care a reușit să reunească și să implice personalități diferite ale culturii și educației din mai multe județe și care ne-a obișnuit deja cu activități culturale de mare anvergură la care toți invitații participă mereu cu mare plăcere. Se cuvine să îi mulțumim pentru această activitate complexă și pentru toate momentele de suflet oferite cu toată generozitatea.
Bibliografie:
Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
https://muzeulvrancei.ro/mausoleul-marasti/
https://visitvrancea.ro/ro/places/mausoleul-eroilor-de-la-marasti
https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Foc%C5%9Fani
https://youtu.be/bSAQaAxtebI?feature=shared
https://youtu.be/EVlylQxTb0Y?feature=shared
https://youtu.be/wfGTfnN1sII?feature=shared
https://youtu.be/LwzTTtkDuIE?feature=shared