Templul Srirangam este cel mai mare complex de temple din India și unul dintre cele mai mari complexe religioase din lume. Acest templul numit Sri Ranganathaswamy din orasul indian Tiruchirapalli (sau Trichy) este cel mai mare templu hindus din lume. Practic nu este vorba doar de un templu, ci de un oraș-templu, unic în formarea sa Sapta-Prakaram, un model de așezare centrat pe templu.
Legenda
Lăcașul de cult îi este dedicat lui Vishnu, una dintre cele trei zeități ale Hinduismului. Legenda spune că acum mult timp un înțelept s-a odihnit aici și a construit o statuie a lui Vishnu culcat pe un mare șarpe. Atunci când a fost pregătit să își reia călătoria, a descoperit că statuia nu putea fi mișcată, așa că un mic templu a fost construit în jurul ei.
Complex de temple
Peste secole, templul a „crescut”, în timp ce construcții tot mai mari erau ridicate peste cele existente. Complexul de temple acoperă o suprafață de 63 de hectare, cu șapte pereți cocentrici, cel exterior având lungimea de patru kilometri. Pereții demarchează spațiu cu spațiu, fiecare mai sacru decât următorul, cele interioare fiindu-le interzise celor care nu sunt de religie hindusă.
Templul din Srirangam este faimos pentru cele 21 de clădiri ale sale, cladirea principală având înălțimea de 72 de metri și fiind cel mai înalt templu al Asiei.
Templul a fost construit pe o insulă
Acest templu este unul dintre cele mai ilustre temple din Vaishnava, din India de Sud, bogat în legende și istorie. Templul a jucat un rol important în istoria Vaishnavismului începând cu regele Ramanuja din secolul al XI-lea și predecesorii săi Nathamuni și Yamunacharya din Srirangam.
Locația sa, pe o insulă dintre râurile Kollidam și Kaveri a făcut-o vulnerabilă la inundații, precum și la atacul armatelor invadatoare, care în mod repetat și-au stabilit aici tabăra militară.
Musulmani au jefuit templul
Templul a fost jefuit și distrus de armatele sultanilor din Delhi într-un raid mare de jaf în diferite orașe ale regatului Pandian, la începutul secolului al XIV-lea. Lăcașul de cult a fost reconstruit la sfârșitul secolului al XIV-lea și a fost fortificat și extins cu mult mai multe clădiri în secolele 16 și 17.
Un complex de 63 de hectare
Templul ocupă o suprafață de 63 hectare, cu 50 de sanctuare, 21 turnuri, 39 de pavilioane și multe bazine de apă integrate în complex, ceea ce îl face să fie cel mai mare templu hindus din lume.
O fereastră istorică
Orașul Templului este un sit arheologic și epigrafic semnificativ, oferind o fereastră istorică în societatea și cultura indiană timpurie și mijlocie medievală a indienilor. Numeroasele inscripții sugerează că acest templu hindus a servit nu numai ca un centru spiritual ci și ca o instituție economică și caritabilă majoră care a funcționat în instituțiile de învățământ și spitale, a condus o bucătărie gratuită și a finanțat proiecte de infrastructură regională din darurile și donațiile pe care le-a primit.
Un turn de 67 de metri
Unele dintre aceste structuri au fost renovate, extinse și reconstruite de-a lungul secolelor ca templu viu. Cea mai recentă adăugare este turnul exterior, care are o înălțime de 67 metri, finalizat în 1987.
Patrimoniu UNESCO
Templul este o casă Hindu activă de închinare și urmează tradiția Thenkalai a lui Sri Vaishnavism. Festivalul anual de 21 de zile desfășurat în decembrie-ianuarie atrage un milion de vizitatori. Complexul templului a fost desemnat ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.
Geografie
Templul Ranganathaswamy de la Srirangam, cunoscut și sub numele de Thiruvaranga Tirupati, este situat la aproximativ 12 km la nord de orașul Tiruchirappalli, la aproximativ 325 km la sud-vest de Chennai. Orașul este conectat zilnic la alte orașe importante prin rețeaua de căi ferate indiene, cu autobuzul Tamil Nadu și cu autostrada 38. Tempul se află în apropierea Aeroportului Internațional Tiruchirappalli.
Templul este aliniat la axele nord-sud și est-vest, pe o insulă înconjurată de râul Kaveri. Râul a fost mult timp considerat sacru, numit Daksina Ganga sau „Gangel din Sud”.
Cinci incinte interioare
Templul este situat pe o insulă mare delimitată de râul Kaveri și de râul Kollidam. Este vast și planificat ca un oraș templu cu design Sapta-Prakaram, unde sanctuarul, serviciile și zona de locuit sunt co-localizate în șapte incinte concentrice. Zidurile rampart au fost adăugate după secolele medievale care au văzut invazia și distrugerea. Monumentele templului sunt situate în interiorul celor cinci incinte interioare ale complexului, înconjurate de zona de locuit și de infrastructura în două incinte exterioare. Numeroase alei conectează permit pelerinilor și vizitatorilor să ajungă la sanctuare din multe direcții.
Complexul religios include două temple majore, unul pentru Vishnu ca Ranganatha și altul pentru Shiva ca Jambukeshvara. Insula mai are câteva temple construită într-o peșteră, mai vechi decât cele două.
Mituri
Textele din Tamil oferă diferite legende inconsecvente cu privire la modul în care templul a recăpătat idolul lui Vishnu. Textul găsit în Koil Oluku descrie cum o tânără a urmat armata musulmană care a prădat templul și a sustras idolul lui Vishnu până în capitala Delhi. Acolo sa strecurat în palat și a văzut că fiica sultanului s-a îndrăgostit de idol.
Tânăra s-a întors la Srirangam și a spus preoților despre ceea ce văzuse la Delhi. Preoții au mers cu muzicieni la Delhi, au găsit idolul ca și jucărie în posesia capricioasă a fiicei sultanului. Au cântat și au dansat în fața sultanului rugându-se să înapoieze idolul. Până la umră sultanul s-a înduplecat. Acest lucru a supărat-o foarte tare pe fiica sa. Pentru ași consola fiica, sultanul a trimis din nou armata să-l aducă înapoi, dar de data aceasta nu au avut succes.
Invaziile musulmanilor
A doua invazie severă în Indiei de Sud, inclusiv Srirangam, a avut loc în 1323 d. Hr. Idolul lui Vishnu a fost ascuns de hinduși înainte ca trupele sultanului din Delhi să ajungă la Srirangam. Templul a fost apărat și, conform tradiției Tamil, au fost uciși în bătălia aprigă aproximativ 13 000 de devotați ai lui Sri Vaishnavas din Srirangam.
Sfârșitul Sultanatului din Delhi a venit în 1378 când Imperiul Vijayanagara la ocupat.
Protejarea Idolului lui Vishnu
Zeci de ani gardienii preoțești au rătăcit și au purtat în secret idolul templului prin satele Tamil Nadu, Kerala și Karnataka. Ei au mers în cele din urmă pe dealurile din Tirumala Tirupati, unde au rămas până când templul a fost reconstruit în 1371.
Idolul a fost consacrat din nou în conformitate cu legendele. De data aceasta, în memoria fiicei primului sultan, traditie numită Thulukha Nachiyar, a fost construită o nișă în templu pentru ea. Nișa o arată ca pe o fată pe un cal care o ducea în Delhi. Legenda ei este încă amintită. În timpul procesiunilor contemporane, când idolul este scos din sanctuar și apoi returnat după călătoria sa, Thulukha Nachiyar este îmbrăcat în haine musulmane.
200 de ani de pace
Sub Imperiul Vijayanagara templul a avut peste 200 de ani de stabilitate, ani în care s-au făcut reparații și prima rundă de fortificații. Idolul lui Vishnu a fost reinstalat și locul a devenit un templu hindus din nou în 1371 sub Kumara Kampana, un comandant Vijayanagara și fiul lui Bukka I. În ultimul deceniu al secolului al XIV-lea, o anticameră a fost dotată de conducătorii Vijayanagara. În secolul al XV-lea, au acoperit acoperișurile cu foi de aur solide, urmat de finanțarea adăugării unei serii de altare noi.
Instabilitate geo – politică
După distrugerea Imperiului Vijayanagara la sfârșitul secolului al XVI-lea, instabilitatea geo-politică a revenit. Complexul a devenit punctul central al războaielor dintre hindușii Nayakas și musulmanii Mughals în secolul al XVII-lea. Nayakas fortifica orașul templu și cele șapte prakaras. A fost preluată de Nawabii musulmani din Arcot ca o sursă lucrativă de venituri și, ulterior, a atras un concurs între puterile militare franceze și britanice Srirangam și orașul vecin Tiruchirappalli (Trichy) au devenit un centru intens al activității misionare creștine și musulmane în secolele XVIII și XIX . Odată cu înființarea Președinției Madras în Imperiul Britanic, stabilitatea geopoliticii a revenit, iar site-ul Templului Ranganathaswamy a atras interesul în studiile arheologice și istorice.
Renovare si tradiție
Dovezile epigrafice sugerează că dinastiile hinduse – Cholas, Pandiyas, Hoysalas, Nayaks, Vijayanagar – a renovat complexul și a sprijinit obiceiurile tradiționale. În această perioadă s-au oferit daruri substanțiale pentru templu. Un rege Chola, de exemplu, a oferit templului o canapea din aur.
Templul de dezbatere a filosofilor
Templul a fost martor și a jucat un rol-cheie în istoria timpurie Sri Vaishnavism, în special secolele care au urmat filosofului hindus Ramanuja (1017-1137 d.Hr.) și predecesorii săi Nathamuni și Yamunacharya.
Acești filosofi au asistat la dezbaterea dintre sub-tradițiile Dvaita (dualistă) și Advaita (nondualiste) în cadrul Vaișnavismului. Secole mai târziu, a fost un loc important în dezbaterile și dezacordurile dintre tradițiile Tamilului de Nord și sudul Tamilului, numite și Vadakalai și Thenkalai.
50 de sanctuare
Templul este închis în 7 incinte concentrice cu curți (numite prakarams sau mathil suvar). Fiecare cerc are pereți și turnuri, care au fost construite și fortificate în după secolul al XVI-lea. Aceste ziduri au un total de 9,934 m. Templul are 17 turnuri majore, 39 de pavilioane, 50 de sanctuare, 9 bazine sacre de apă, Ayiram kaal mandapam (o sală de 1000 de stâlpi) și câteva bazine mici de apă din interior.
În curtea exterioară sunt vile rezidențiale și piețele cu magazine, restaurante și tarabe de flori.
Cele cinci curți interioare au altare cu Vișnu și diferitele sale avatare, cum ar fi Rama și Krishna. Mai există altare dedicate zeiței Lakshmi și multor sfinți ai Vaishnavismului. În special, aceste altare sărbătoresc și comemorează sfinții mișcării Bhakti numiți Alvarii, precum și filosofii hinduși precum Ramanuja și Vedantadesika de tradiția Sri Vaishnavism.
Administrare
Templul este menținut și administrat de către Consiliul hinduistic pentru religii și dotări al guvernului din Tamil Nadu. Un ofițer executiv desemnat de consiliul de administrație administrează templul împreună cu Templul Sri Azhagiya Manavala Perumal, Templul Pudarikakshan Perumal la Thiruvellarai, Templul Perumal din Sri Vadivazhagiya Nambi și Templul Mariamman la Anbil. Există trei mandatari și un președinte al consiliului de administrație.
Schema Annadhanam, care oferă hrană gratuită adepților, este implementată în templu de către Consiliu. În cadrul schemei, în templu sunt oferite mâncăruri gratuite la 200 de adepți în fiecare zi, iar cheltuielile sunt finanțate integral de contribuțiile adepților.
Templul celebrează numeroase festivaluri în jurul anului, inclusiv procesiuni. Acestea se numesc utsavam (festivități).
{gallery}templuindia{/gallery}
Surse: whc.unesco.org, en.wikipedia.org, srirangam.org, tripadvisor.in