Autorul: Preot Ionel Rusu, membru UZPR
Opinia publică a aflat că în perioada 22-26 octombrie a.c. , an închinat pe plan cultural marelui spirit national și universal, Domnului Mihai Eminescu, Departamentul Românilor de pretutindeni acreditat financiar si moral Asociația Danubiana din Galați, aflată de la înființare sub bagheta competentă și autoritară a doamnei economist Antoaneta Crudu, că sa organizeze o suită de manifestări culturale în colaborare cu diferite instituții din municipiu deschise omagierii marelui ctitor al culturii naționale românești.
Pe lângă multă poezie, alese cânturi, dansuri populare, coregrafie, spectacol-lectură eminesciană, recitaluri și drumeție, 40 de cadre didactice de etnie română din Ucraina au beneficiat sub îndrumarea doamnei profesor universitar din Ismail, Natalia Ursu, președinta centrul de informare a României în orașul mai sus menționat.
În prima zi de activitate, în amfiteatrul Centrului Cultural al Dunării de jos, publicul spectator dimpreună cu oaspeții de onoare din afara graniței s-au împărțit din cuvintele pline de har eminescian ale doua distinse personalități literare. Este vorba de doamna profesor de limbă română Anton Mariana de la colegiul national Vasile Alecsandri care a evocat cu oralitatea sa specific de greitoare diferitele ipostaze ale comportamentului literar al genialului Mihai Eminescu: poet, publicist, traducător, eseist, prozator, dramaturg, jurnalist și care a scris într-o limbă românească dulce ca mierea.
Totodată, doamna conferențiar universitar dr Anastasia Dumitru de la Universitatea „Apollonia” din Iași a dăruit distinsului public o pledoarie „Gânduri despre Eminescu” pentru cinstirea pe mai departe a luceafărului poeziei românești, în pofida îndrăznelii necuviincioasei a unor pseudoculți care propun in întâlnirile lor eliminarea lui Mihai Eminescu din manualele școlare și care prefera sa demoleze totul de dragul schimbării.
Potrivit unui chestionar din 3 iunie 2024 realizat pe un eșantion de 100 de elevi din mediul urban, clasele VII-X, el se încadrează în toate ipostazele sale creatoare din literatura românească. Deci Eminescu are trecut, prezent și viitor.
În a doua zi a activităților eminamente eminesciene, la casa artelor din municipiu, profesoara de limba română Nicuța Ardeleanu Blaga de la Colegiul de industrie alimentară „Elena Doamna” a îmbogățit cultura auditorului cu alocuțiunea „Folclorul-temă romantică predilectă in opera lui Mihai Eminescu”. Pentru Eminescu folclorul nu este numai tradiție, numai moștenire culturală ci și creație contemporană, a afirmat în referatul sau autoarea.
În a treia zi a festivalului oaspeții din Basarabia Istorică a regiunii Odessa au poposit după ora 9 a dimineții din 24 octombrie la prima statuie ridicată în memoria poetului național, în 1911 iar astăzi parcul central din Galați îi poartă numele.
Doamna profesor Albert Măriuța de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” a prezentat istoricul monumentului eminescian. Statuia este opera în marmură a sculptorului Frederic Storck. La dezvelirea statuii din 16 noiembrie 1911 au fost prezenți, conform semnăturilor autograf de pe actul comemorativ al evenimentului scriitori: Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Cornelia Moldovan, Emil Gârleanu, Jean Bart, Natalia Negru, Nicolae Iorga și actrița Maria Filotti. Monumentul este din marmură de Carrara, cu o înălțime de 3,10 metri fara de soclu și reprezintă bustul poetului la 28 de ani, a subliniat autoarea referatului și că Galațiul a fost vizitat de mai multe ori de poet și că ultima fotografie a sa a fost realizată în Galați în 1887-1888
În după amiaza zilei de 24 octombrie muzeul „Cuza-Vodă” din Galați a găzduit în prezența moderatorului profesor Ghiță Nazare (care a și prezentat referatul său cu tema: Unitatea Românilor în publicistica lui Mihai Eminescu) o întrunire cultural – științifică în cadrul căreia doamna Maria Stanciu, președinta filialei UZPR ” Radu Macovei” a prezentat referatul cu tema:”Mihai Eminescu-martir și mărturisitor român în prezentul continuu a lui Dumnezeu”. Domnia sa a concluzionat că Mihai Eminescu nu a fost nebun sau nu a avut boli venerice pe baza unor documente logistice, ci a fost otrăvit cu mercur prin concursul lui Titu Maiorescu, fidel stăpânirii habsburgice din acea vreme.
În continuare domana profesor de limba română Elvira Alexandrescu de la Colegiul național „Costache Negri”, a susținut referatul cu tema:” Eminescu vizionarul”.
În a patra zi cursanții Școlii de vară a Danubianei s-au bucurat din plin de un periplu fermecător in nordul Dobrogei și au atins ca obiective: Bazilica paleocreștine a sfinților greci, Zotic, Atal, Camasie și Filip, descoperiți în 1971 în localitatea Niculițel, vechiul Noviodunum. Apoi au vizitat biserica Sfântul Atanasie din aceași localitate, monument istoric de secol XII atestat documentar cu două registre econografice in mozaic nerenovate din secolele III-IV după Hristos. Pe parcursul zilei eminesciene participanții au vizitat mănăstirile Saon, Cocoș și Celic-Dere.
În autocar s-a instituit un radio ad-hoc ambulatoriu, numit Zuzu cultural și în cadrul programului de cultură generală doamna doctor Brândușa Ilie, muzeograf al Muzeului Carol I din Brăila a comentat legătura între Eminescu și spiritualitatea Dobrogei din perspectiva jurnalistică prin articolele publicate în gazeta „Timpul”. Marele poet a vizitat Constanța în iunie 1982 pentru 10 zile după ce a finalizat Luceafărul, iar clima marină i-a făcut bine la sănătate. În demersul său publicistic a militat pentru dreptul istoric al României asupra Dobrogei, a parafrazat autoarea referatului.
Pe aceasta cale s-a dat citire unor citate din referatelor Domnului profesor Vasile Leonte: ” Contemporanii lui Eminescu” și „Reverențele tânărului Eminescu” dar și a referatului doamnei Marinela Apostu, membră a Uniunii scriitorilor din România, cu tema:”Chaos-Repaos” în gândirea poetică eminesciană.
Într-adevăr, visul marelui Eminescu că neamul său românesc să aibă o Catedrală Națională s-a împlinit în chip providențial pe 26 octombrie 2025 la București, când s-a târnosit cel mai mare locaș de rugăciune ortodox din lume, zi care a coincis cu finalizarea proiectului cultural literar eminescian al Danubianei, aflat la a 7 a ediție
Trăiască nația! Sus cu dânsa! Sunt cuvintele mobilizatoare ale poetului care animă pe românii de aici și de pretutindeni în anul cultural „Mihai Eminescu”.
În concluzie stilul științific al predării și comemorării operei și personalității lui Mihai Eminescu au contribuit și au completat substanțial atmosfera plina de duh autentic romanesc al școlii de vară Danubiana.