Autor: Preot Ionel Rusu, membru UZPR
Muzeul ” Cuza-Vodă” din municipiul Galați în ziua de 27 septembrie, a.c. (ziua care a coincis cu prăznuirea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul Cărturarul) a fost gazdă foarte ospitalieră pentru un eveniment cultural de excepție, anume lansarea cărții „Ritualul funerar popular POMANA” a profesoarei Mihaela Picoș Ara, apărută la editura Printech din București la sfârșitul lunii iulie. Într-adevăr, o adevărată carte de cultură generală și de folclor care, fiind tributară stilului științific de abordare și cercetare, sub bagheta competentă a doamnei profesor universitar dr. Sabina Ispas de la Institutul de Folclor din cadrul Academiei Române, a fost primită cu interes și deosebită căldură sufletească de un public aparte.
Acest eveniment de suflet a fost moderat de jurnalista Radu Roxelana de la Campus TV Buzău, timp de patru ceasuri, precedat de un Trisaghion funebru și de un moment de reculegere, timpi alungători de plictis, și (care a invitat în program și la cuvânt invitați de seamă care, în prealabil au lecturat cartea): Profesor Ghiță Nazare, Profesor Dr. Ilie Oana Brândușa (muzeograf), Preot profesor universitar Dr. habilitat Lucian Vasile Pietroaia, pr. dr. Toderiță Rusu, jurnalista Mioara Baciu, profesor Geta Szabo, iar profesoara Rozalia Dorina Rusu, ziarista Maria Stanciu, (președinta UZPR Galați), preotul Mihăiță Enache din parohia Viile, profesoara Ilie Adriana, profesoara Gherghina Goiu (mama autoarei defuncte), eleva Daria Ioana Săracu de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” care a citit din partea fostei sale eleve celei mai apropiate de suflet a autoarei, Flavia Ioana Gheorghiu, toți laolaltă, din unghiuri și percepții diferite au evocat personalitatea, persoana de caracter precum și activitatea neobosită a ei în câmpul Bisericii și Școlii gălățene.
Doamna Gherghina Goia a oferit tuturor participanților autografe în numele autoarei de frumoasa amintire plecară devreme în veșnicie.
Publicul prezent a aflat că dânsa a primit pe 10 decembrie 2024 din partea Președinției României Meritul pentru Învățămănt clasa a II a, iar în 2009 Guvernul României și Ministerul Mediului au apreciat contribuția sa la realizarea broșurii „Viețuitoarele din zonele umede”, volumul II, Mamifere.
Totodată, dumneaiei i s-au acordat din partea multor instituții locale interesante diplome și distincții. Numeroase studii și articole au rămas nepublicate. Doar o mică parte au apărut antum la „Școala Gălățeană”, revista eparhială „Călăuza Ortodoxă” și în ziarul „Viața Liberă”. A urmat cursuri intensive de: limba engleză, limba greacă și limba franceză. A funcționat ca dascăl cu merite deosebite la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Galați.
În afară de pledoariile pentru viața și opera sa marcate de studiu cu multă seriozitate, la înfrumusețarea manifestării cultural- comemorative s-au adăugat trei copii talentați ai Liceului De Arte „Dimitrie Cuclin” și a pus umărul la împlinirea momentelor artistice tânărul violonist Sergiu Ene. Publicul spectator a avut parte de un autentic recviem cultural de poveste care nu va fi uitat preacurând.
Menționăm că aceast regal cultural și a desfășurat sub egida și cu sprijinul Filialei UZPR Galați, a Asociației Danubiana Galați, a Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” și a muzeului de istorie „Paul Păltânea” cărora personal și în numele invitaților și publicului consumator de cultură autentică românească le mulțumesc din toată inima.
Mihaela Ara Picoș
Născută în Galați, 7 octombrie 1968.
Studii: absolventă a Școlii gimnaziale nr. 17 Galați (Cuvioasa Paraschiva), absolventă a Liceului „A. I. Cuza” (Galați), absolventă a Facultății de Teologie-Filologie, din cadrul Universității de Stat (București), absolventă a cursurilor de doctorat a Institutului de Etnografie și Folclor din cadrul Academiei Române.
A obținut în învățământ gradele de definitivat, al II-lea și întâi. A obținut bursă din partea Ministerului Educației pentru studiul de învățare a limbii elene și pe plan cultural a studiat în Grecia obiceiuri și tradiții specifice.
A funcționat ca profesor de religie la Școala gimnazială „Mihai Eminescu” din Galați.
Vorbitoare: de engleză, franceză, germană, indiană (dialectul hindus) și italiană (poliglotă).
Pasiuni pozitive: lectură din toate domeniile, muzică, scrieri de articole și studii, excursii, pelerinaje, călătorii montane, vizite la muzee, studii în biblioteci, plimbări în mijlocul naturii, concursuri.
Calități sufletești moral intelectuale: empatie cu cei din jur, sinceritate, corectitudine, altruism, atașament față de copii, disciplină și seriozitate, conștiinciozitate, responsabilitate, umor sănătos, răbdare, demnitate, sociabilitate, comunicativitate, filantropie, hărnicie.
Mărturii
Goia Gherghina (mama autoarei defuncte)
„Avea copii la care le era dirigintă, de sâmbătă și de duminică: stăteau la masă (prânzeau), făceau jocuri pe calculator, discutau despre cărțile citite, ascultau muzică, se plimbau în aer liber, mergeau la Grădina Botanică.”
„În drum spre școală avea permanent același traseu pentru că trebuia să se întâlnească cu câteva pisici maidaneze. Le iubea atât de mult încât și ele parcă o întâmpinau. Le hrănea, le mângâia și vorbea cu ele și parcă înțelegeau ce le spune. Printre ele era una albă pe care o plăcea cel mai mult.”
„La administrația de bloc, funcționara de acolo a devenit bunică, dar în loc să se bucure, Mihaela a găsit-o tristă. Întrebată i-a spus că nepoțica este alergică la lactoză și din această cauză nu poate suge la sânul mamei. A mers acasă, a căutat pe calculator înlocuitor de lapte matern și cu o listă a revenit la administrație, uimind-o pe doamna respectivă de înțelegerea necazului dumneaei.”
„A fost în pelerinaj la o mănăstire cu armenii din Galați, iar maicile de la trapeză aveau nevoie de ajutor. Imediat a sărit în ajutor și era foarte mulțumită că dânsele au apreciat priceperea ei în arta culinară. S-a întors încântată că a fost în stare să participle cu ceva folositor comunității monahale și pelerinilor.”
„Înainte făcea pâinea mamei Sfântului Fanurie pe care o dădea de pomană pentru sufletul ei. În ziua prăznuirii Sfântului îi prepara plăcinta pe care o împărțea pentru sufletul lui. O doamnă a rugat-o pe Mihaela să pregătească măcar o dată pe lună pâinea mamei Sfântului Fanurie pentru că nora ei fusese însărcinată și-i plăcea foarte mult să mănânce din ea.”
„Îmbolnăvindu-se de trombocitopenie (lipsă de trombocite în sânge – în loc de 30000 trombocite la cm3 de sânge avea 5000 de trombocite, neputând vorbi sau scrie din acest motiv). A fost programată la hematologie, la Spitalul Fundeni. Era necesar să i se facă plasmofereză (ca la dializă) dar în loc de sânge se folosea plasmă extrasă din sânge. De două ori nu s-a folosit plasma corespunzătoare ei, inducândui-se starea de comă. Medicii rezidenți care o supravegheau au readus-o la viață. Primele cuvinte au fost <<De ce m-ați adus înapoi? Pentru că era așa de frumos, liniște, verdeață, ciripit de păsărele, flori.>>”
„În ce privește aportul meu pentru finisarea lucrării, la rugămintea Mihaelei, am făcut corecturile unde am considerat că este necesar, fie pentru coerența ideilor fie pentru corectitudinea lingvistică fie idei din practica de zi cu zi a pomenii.”
„Lansarea cărții în spațiul public cultural post mortem a constituit dorința recunoașterii muncii, trudei și ostenelii Mihaelei în devenirea ei, doctor profesor, în folclor. Fără ajutorul lui Dumnezeu, nu s-ar fi realizat lansarea cărții, pentru comemorarea celor șapte ani de când Mihaela a trecut la Domnul.”