Aceste modificări sunt ANTICONSTITUŢIONALE. Și totuși nimeni nu a ieșit în stradă. Mai mult președintele Klaus Iohannis a încălcat Constituția și mai multe legi, iar cei care îl susțin au încălcat și ei legea fiindcă au favorizat infractorul.
În această categorie se include și șefa DNA, care susține ÎNCĂLCAREA CONSITUȚIEI și a drepturilor omului. În plus justiția selectivă susținută de DNA permite procurorilor să întocmească dosare prin intermediul unor infracțiuni, cum ar fi șantajul martorilor, denunțul după 10 ani, tortura – caracterizată prin comportamentul nazist a procurorilor, falsificarea probelor, falsificarea înregistrărilor foarte multe dintre ele neautorizate, șantajul la judecători, schimbarea judecătorilor după înteres și nu după cum prevede legea.
La toate acestea se adaugă sumele pe care le plătim din cauza magistraților. În fiecare an CEDO dă sentințe care demonstrează că magistrații încalcă LEGEA și nimeni nu a ieșit în stradă.
Iată un motiv care mă face să cred că cei ieșiți în stradă și care cer anularea votului de la 11 decembrie 2016 sunt manipulați.
La momentul în care Guvernul Cioloș a modificat Codul penal și Codul de procedură penală niciunul dintre cei care au ieșit în stradă nu au scos niciun cuvânt. Ce să cred că dintr-odată au înțeles importanța Justiției? Nici gând, modul de acțiune și de comportament mă face să cred că trăim o manipulare fără precedent și perdant va ieși poporul roman.
Față de aceste modificări periculoase facute de Guvernul Cioloș Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România –
“APADOR-CH consideră că prin cele 151 de modificări ale noilor coduri sunt afectate grav drepturi prevăzute în Constituție. Avocatul Coltuc este categoric: Modificările sunt neconstituţionale! După ce în martie era pusă la zid pentru declaraţia că drepturile omului ar fi „un lux teoretic”…
“În total au fost revizuite 151 de articole, 132 în Codul de procedură şi 19 în cel penal, pe motivul punerii în acord a codurilor cu deciziile Curţii Constituţionale şi implementării unor directive europene pentru care procedura de infringement era iminentă.
APADOR-CH dă ca exemplu de neconstituţionalitate modificarea art. 153 din CPP prin abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane. Acest lucru nu a fost cerut în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată. Aceeaşi este, potrivit unui comunicat al asociaţiei, şi situaţia abrogării alineatului 1 al art. 228 din CPP, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus măsura.
“Procurorul schimbă unele măsuri dispuse de judecător
Printre măsurile contestate de unii avocaţi se află şi dreptul procurorului de a revoca o hotărâre judecătorească, în cazul controlului judiciar şi al controlului judiciar pe cauţiune.
Avocatul de drept penal Marius Vicenţiu Coltuc scrie pe blogul său că „noile modificări ale Codului penal şi de procedură penală sunt neconstituţionale”. Pe lângă cele de mai sus, el arată că şi dispoziţia din Ordonanţa de urgenţă care conferă poliţistului, ca organ de urmărire penală, puterea de a transforma o persoană în suspect, prevăzută în Art. II pct. 76, nu este constituţională.
Un avocat ne-a atras atenţia, sub protecţia anonimatului, că în alineatul 12 al articolului 172 s-a introdus cuvântul „poate”: „După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize”. „Nici înainte de modificare nu dispuneau întotdeauna expertiza, dar acum au o portiţă de scăpare”, ne spune avocatul.
Tot el arată că articolul 174 din CPP devine „periculos”: „După alineatul (2) al articolului 174, se introduce un nou alineat, alin.(21), cu următorul cuprins: (21) Nu poate fi desemnată ca expert recomandat de părţi în aceeaşi cauză o persoană care funcţionează în cadrul aceleiaşi instituţii medicolegale, institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat de conducerea instituţiei respective la solicitarea organului judiciar”. „Această modificare previne surprize, gen experţi care veneau să spună că interceptările sunt editate sau trunchiate. Va fi interesat cum vor interpreta noţiunea de institut”, ne lămureşte avocatul.
La vremea respective avocatul Tonel Pop a declarant pentru Evenimentul Zilei: „Se poate genera un veritabil haos legislativ”.
Avocatul Tonel Pop consideră că urgenţa derogatorie de la normele imperative constituţionale aşa cum sunt fixate prin art. 115 alin 4 din Constituţie nu este justificată atât timp cât:
1. Se încalcă separaţia puterilor în stat uzurpându-se în acest fel atribuţiile legislative ale Parlamentului.
2. Urgenţa este folosită ca pretext pentru abordarea unor modificări privind alte teme şi norme decât cele declarate neconstituţionale sau ca nefiind armonizate cu directivele europene la care am aderat (neurgente).
3. Nu se rezolvă integral ansamblul normelor declarate neconstituţionale sau ca fiind nearmonizate cu directivele europene.
4. Nu se rezolvă într-un concept unitar normele declarate neconstituţionale sau ca nefiind armonizate cu directivele europene.
5. Pretinsa corectare a normelor declarate neconstituţionale sau nearmonizate cu directivele europene la care am aderat este făcută prin emiterea de modificări normative cu vădit caracter neconstituţional, generându-se astfel un perpetuum neconstituţional având ca urmare finală producerea unui haos legislativ cu referire la norme penale de strictă aplicabilitate.
6. Se generează înlăturarea predictibilităţii unor numeroase norme penale.
7. Se face abuz de drept de către o putere în detrimentul alteia, folosindu-se neloial dispensele de excepţie conferite de Constituţie. „Chiar dacă Parlamentul nu-şi exercită obligaţiile şi drepturile în materie nu înseamnă că Guvernul este degrevat de sarcina de a opera modificări, chiar urgent, în deplină legalitate şi armonie cu Constituţia şi emise într- un concept unitar. În această situaţie sensibilă ce vizează drepturi fundamentale se impunea o minimă dezbatere publică şi instituţională, deoarece în caz contrar se poate genera un veritabil haos legislativ susţinut de nesiguranţa publică în sistemul judiciar ce devine astfel nepredictibil, interpretabil şi chiar necunoscut practic justiţiabililor, prin caracterul perpetuu fluctuant.
Cu toate că aceste modificări au afectat grav actul de justiție au permis încălcare drepturilor omului de către DNA, care nu se sfiește să facă dosare în afara LEGII.
În realitate cei aflați în stradă nu le pasă ce au făcut alții ci doar să întoarcă votul de la 11 decembrie 2016, ceea ce este foarte grav. În opinia mea toți cei care demonstrază într-o adunare neautorizată sunt infractori și faptul că guvernul nu ia măsuri împotriva lor demosntrează slăbiciunea guvernanților. Nu pot săa dmit ca un govern să conducă o țară sub preisunea celor din stradă. Am vrut democrație și nu anarhie.
Sursa foto: 4psiho.ro