15.01.2020 CERCUL MILITAR LUGOJ
Dacă Dumnezeu, dacă mintea și trupul meu au avut puterea să mă țină la suprafață în această perioadă haotică, dureroasă, tristă, o perioadă în care tot pământul s-a transformat în halate albe, uși închise, ferestre ferecate și spre final în seringi fără nume, dar cu mâini lungi, fără picioare, dacă așa zișii oameni ai țării și-au dat mâna pe sub mesele din platourile televiziunilor, aceștia fiind tocmai personajele în care omenirea întreagă și-a pus speranțe mari, atunci pot spune cu mâna pe suflet că liniștea mea, bucuria și fericirea vieții mele se datorează unui singur om și acest om se numește Mihai Eminescu.
Cineva din interior îmi spune astăzi: Nu sunteți singuri în această luptă cu pandemia, Eminescu este cu voi!
Pot spune că eu, ca roman și bun creștin, am o liniște sufletească, o pace interioară, am o dorință imensă, dar și o datorie, să duc mai departe dragostea pentru pământul strămoșesc.
Poetul nostru a fost un mare patriot, acesta saluta pe toată lumea cu „Trăiască nația” și visa la unirea tuturor românilor.
Prezentul mi-a sechestrat degetele în cartea cu adevăruri, acum îmi tot repetă: Citește poezia ”Doina”, sau ”Diana”, sau ”Pajul Cupidon”, citește ”Iubind în taină” și o să vezi că numai El, Marele Poet te mai poate trezi din somnul morții, numai el îți poate da dimensiunile care îți lipsesc, numai El te poate introduce în spațiul și timpul în care te simți cu adevărat român, numai El îți poate pătrunde în tainele sufletului, atât de încercat, numai El îți poate aduce fericirea pe chip, El, Poetul tuturor timpurilor-Mihai Eminescu.
Și curajul se naște în fiecare simț din mine, sunt aceeași femeie cu gânduri jucăușe, cu vise pregătite să înfrunte zecile de anotimpuri care năpustesc asupra mea. Nu l-am părăsit, dar nici tu, nici ei care se nasc mâine nu –l vor părăsi, Eminescu trăiește în sânge și se hrănește cu dragostea de țară. Noi suntem versurile din poezia ”O, te-nsenină, întuneric rece…”, noi am scris ”Revedere”, noi suntem ”Somnoroase păsărele”, suntem Epigonii. Astăzi am vrut să fiu ”Floarea albastră”, mai spre seară m-am transformat în ”Glossă”, intrând în noapte de mână cu ”Luceafărul”, sunt în toate paginile cu poezii, sunt rima, sunt tot ceea ce vreau să fiu, mereu cu gândul la iubire.
Dragostea pentru țară a poetului o simțim în poezie, în articole, în viața cotidiană, Eminescu a fost un patriot român și universal.
Suntem români, acum și peste mii de ani, spiritul poetului sufocat de străini atunci, spiritul nostru sufocat de străini astăzi…suntem versurile care dor și astăzi:
”De la Nistru pân la Tisa
Tot românu plânsu-mi-sa
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate
Zboară păsările toate
De neagra străinătate,
Numai umbra spinului
La ușa creștinului
Își dezbracă țara sânul
Codru-i frate cu românul
De secure se tot pleacă
Și izvoarele îl seacă
Sărac în țara săracă.”
Acum ori niciodată! Acesta este îndemnul zilelor noastre. Nu putem să lăsăm de izbeliște idealurile strămoșilor, nu mai putem să închidem ochii la tot ce se întâmplă draconic în jurul nostru, avem puterea să îndreptăm lucrurile, în fiecare zi avem șansa să fim români adevărați. Oare cât s-a luptat Eminescu pentru demnitatea românului? Oare cât ne luptăm noi pentru demnitatea noastră?
”Cine-au îndrăgit străinii
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia
Și neamul nemernicia!”
Eminescu este un exemplu pentru fiecare generație, fiecare român trebuie să știe despre iubirea poetului față de spiritualitatea țării noastre, frumusețile ei, minunățiile universului, energia istoriei poporului roman…Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de iubire și Eminescu ne poate oferi acest lucru, trebuie doar să deschidem cartea sa de poezii și să intrăm în lumea cuvintelor, numai așa ne putem încărca cu istoria poporului român, cu tradiție și credință. Poeziile lui Mihai Eminescu ne îndeamnă să fim patrioți, dar dacă avem ceva de învățat de la alte popoare atunci să nu pierdem ocazia, poetul a fost și rămâne un model pentru noi toți, un fidel păstrător al identității sale naționale.
Astăzi, învățăturile poetului ne ajută să nu ne pierdem, să trăim, să simțim și să iubim românește! Deschideți cartea lui Eminescu și inima voastră va fi și ea deschisă tuturor timpurilor, lumea este o poezie mare în care oamenii sunt versurile!
”Trăiască nația”
Maria Rogobete 15.01.2021
poemul lui Eminescu
iarăși vis iarăși te-ntuneci
într-o parte dimineață,
viață, mama ei de viață,
dintr-un gând în altul luneci
uit-așa între pagini
vina lumii să ne-o scrie
în prădalnice sicrie
magul sângerează-n pagini