MUZEUL „IONUȚ” DIN TIMIȘOARA

Spread the love

Loading

Autor: Maria ROGOBETE, membru UZPR

Era o zi de primăvară a lui 2023, o zi răzvrătită pe toate anotimpurile, căldura se certa cu frigul de dimineață până seara, ploile serveau picături de apă razelor de soare, mă simțeam ca un pui de găină care trebuia să își ia viața în piept și să respire tot aerul de pe întreg pământul, să lase în urmă coaja de ou de Lugoj și să zburde pe câmpiile umede ale orașului Timișoara. Am stat de vorbă câteva minute cu dimineața sorbind din cafeaua elixirul tinereții mele și al gustului și un gând copil mi-a strigat în urechi să plec spre muzeul „IONUȚ” din Timișoara, fiind invitată de mai multe ori de prietenul meu, judecătorul Ion Ionescu. Și am plecat spre minunatul oraș de pe Bega. M-am întâlnit cu domnul Ionescu în fața operei, mă aștepta cu zâmbetul său cald și m-a invitat la o cafea în barul plin de vorbe de la subsolul Operei. Doamne, câtă viață era în jurul nostru!!! După o oră de savurat atmosfera acelei încăperi cu mult elan am pornit spre vestitul muzeu „IONUȚ”.

Vorbim adesea despre oameni adevărați, români care au trecut prin vremuri grele, dar care nu s-au dat bătuți niciodată, dimpotrivă, au luptat pentru o viață mai bună, pentru libertatea de mișcare și expresie, oameni care au înțeles că nu poți să trăiești frumos și curat în țara ta dacă nu simți cu adevărat iubirea pentru pământul pe care calci și din care te hrănești, iubirea pentru dreptate și libertate, respectul pentru strămoșii noștri, pentru adevăr și credință, un astfel de om am descoperit în persoana domnului ziarist Ionescu, un muritor care și-a luat rolul în serios de om demn și care pe parcursul vieții a construit în lumea culturală un adevărat pasaj care ajută trecerea de la trecut la viitor.

Citeam bucuria pe fața domnului judecător Ionescu în clipa în care am pășit în Muzeul format din mai multe încăperi.

Am început cu începutul, mai bine zis din curtea clădirii muzeului „IONUȚ”, de fapt curtea casei, o casă care mi-a părut prietenoasă din prima secundă.

Aveam în fața mea un om cu un dar către viitor și creație autentică, o ființă care îmi spunea că arta este o armă a poporului român, cultura reprezintă o formă de iubire pe care trebuie să o păstrăm și să o hrănim cu riscuri enorme, cu muncă și răbdare, cunoaștere, învățătură, toate acestea existau în depozitarea, conservarea tuturor bunurilor și valorilor de importanță istorică, documentară spre a fi cunoscute unui grup restrâns de persoane ( familie) și chiar publicului.

Aveam în fața mea un adevărat colecționar, iubitor de vechi și nou, un român inspirat de viață care a ajuns negreșit la o creștere culturală, la această formă de rezistență care ne trage de mânecă în fiecare zi și ne spune că identitatea noastră trebuie hrănită în fiecare zi cu pachetul ce conține istoria, originea, credința și cultura, de aceea muzeul „IONUȚ” are funcția de a reașeza în conștiința oamenilor trecutul cu bogățiile sale materiale și spirituale spre cunoaștere, el fiind purtător al tradițiilor noastre strămoșești.

M-a impresionat acest locaș și mi-a produs satisfacție, relaxare, liniște sufletească, meditație, pace, bună dispoziție, toate exponatele din muzeu fac parte din viața lui, el oferă lumii ceva, este demn de laudă și de apreciat, aceste lucruri pur și simplu ne înnobilează.

Muzeul este alcătuit din punct de vedere constructiv din parter și un etaj. La parterul muzeului se află expuse exponate după cum urmează: obiecte foarte vechi: aparate de călcat haine, pive, mașini de cusut, mașini de dactilografiat, mașină de tors lână, jug de boi, undițe de pescuit, binoclu, diafilm, diapozitiv, fuse de tors, sucitoare, copane pentru aluat, oglinzi, aparate telefonice, mașină de tuns, râșniță, fântână din lemn, etc.

Obiecte, bunuri electrice, radiouri, radiouri, TV, uscătoare de păr, radiocasetofon, magnetofon, aparate foto, aparate de bărbierit, aparate de epilat pentru femei, fierbător de cafea, lanterne, diverse, etc.

Obiecte din bronz, cupru, alamă ( statuete, diverse figurine animale, alte figurine, vaze, monede, etc.), colecție de pipe (fumat), colecție de pietre deosebite (comorile pământului), colecție de insecte ( insectar).

Obiecte muzicale suflătoare, trompetă din armată (goarnă), trompetă de vânătoare, megafon, fluiere, muzicuță, nai, etc.

Diferite arme de luptă (vechi și moderne), colecție de brelocuri, colecție de ceasuri, trofee de animale (corn de bovină, căprioară sălbatică), colecție de păpuși (port popular), diferite ștergare, fețe de masă din diferite zone ale țării.

Vase de țuică cu pahare din lemn, diverse gablonțuri, hărți geografice vechi și moderne, colecție de bastoane (cârje), harnașamente cai, car cu boi, căruță cu cai, car de luptă din lemn și din bronz, balanță din bronz, cântar, catapultă, mini tun, lampă de petrol, felinare, coșuri de lemn, roată de lemn (simbol al carului), cart de lemn pentru oi și vaci, diferite vaze de lemn sculptate și alte exponate.

Etajul I adăpostește: costume, port popular din diferite zone ale țării (Banat, Bihor, Oltenia, Bucovina, etc), costume populare ale diferitelor popoare ( Austria, Germania, Ungaria, Macedonia, etc), costum vânătoresc, robă judecătorească, costum „Moș Crăciun”, costum Karate.

Colecție de păpuși (port popular din diferite zone ale țării), ștergare, fețe de masă (măsaie) din diferite zone ale țării ( Banat, Bihor, Sibiu, etc.

Război de țesut, monede de bronz, vas de țuică cu pahare, veioze din lemn, cărți religioase, obiecte muzicale diverse ( acordeon, vioară, trompetă, saxafon, minipian, diferite tobe).

Leagăn de copii cu păpuși, mașină de scris, dactilografiat), șepci, pălării, curele, bretele.

Picturi, tablouri, globuri geografice, furnituri de croitorie și statuete ornamentale.

Diferite colecții de cărți, insigne, cravate de pionieri, diferite fulare, diferite brâuri, etc.

În permanență muzeul se îmbogățește cu diverse exponate prin contribuție proprie și extrem de rar prin anumite donații.

Partea nevăzută a muzeului adăpostește în special cartea veche (în domeniul dreptului intern și internațional spre exemplu: Codul lui Hamurabi, Legile lui Manu, Legea celor Douăsprezece Table, extras, Tratate internaționale vechi, Regulamentul Organic, testamente vechi, etc.

De asemenea se mai află monografii ale diferitelor localități din județul Timiș, cărți semnate de publicistul Ioan Ionescu, cărți primite sub formă de donații din partea unor autori contemporani, cărți cuprinzând marile personalități internaționale din antichitate, evul mediu, contemporane.

Tot aici se mai află sute de DVD-uri, colecție de cărți din diferite domenii de activitate, tablouri, albume foto, documente de familie, precum și obiecte mărunte: diapozitive, calendare, diplome, casete video nenumărate, patefon, etc

Am trăit o poveste în mijlocul acestor lucruri vechi și noi, mi-am amintit de strămoșii mei de care sunt mândră, am simțit puterea vieții în mirosul hainelor în care chiar mi-am băgat nasul…m-am văzut parcă prima dată în oglindă și am rămas uimită de existență, mi-am dat seama că omul este capabil de orice, în cazul ziaristului Ioan Ionescu avem de-a face cu fapte mari și sentimente, demnitate și dreptate, un om purtat de un destin cu legi din care nu putea evada, dar se regăsea printre exponate.

Ne asemănăm prin cuvinte, dar faptele ne deosebesc, publicistul, scriitorul Ion Ionescu a dovedit că poate fi nemuritor datorită faptelor sale, activitățile culturale, dragostea pentru colecție, trofee, obiecte de toate felurile, iar vorba bună și zâmbetul au adus în viața lui fapte binefăcătoare care pe parcursul vieții a devenit strălucirea sufletului.

Am trăit o poveste în interiorul acestui muzeu si absolut tot ce se află în interior mi-a transmis că trebuie să lăsăm ceva în urmă, existența noastră pe acest pământ depinde de noi pe toate planurile, că faptele unui om sunt ca poamele într-un pom, acest muzeu trebuie să fie vizitat. Cu cât vedem, citim și cunoaștem lucruri, cu atât ne îndrăgostim mai mult de viață! Pe tot parcursul acestor ore petrecute în muzeu am avut onoarea să fiu însoțită de un drăgălaș pisic foarte prietenos, cu blana albă și pete negre care cunoștea bine toate cotloanele încăperilor. Îl felicit pe stimabilul domn Ioan Ionescu și îi mulțumesc pentru această zi minunată și aerisire sufletească!

 

Tagged: