NOSTALGII DE BRUMAR (III) "Nu-ți fie teamă că înaintezi prea încet. Teme-te dacă te oprești." (Sun Tzu)

Spread the love

Loading

Autor: Roxelana Radu

Ar fi fost să închei aici șirul gândurilor mele întomnate, dacă ochii minții nu mi-ar fi reamintit o  întâmplare petrecută nu demult, la Câmpina, unde m-am aflat pentru câteva zile.

Mâncam pizza la o terasă undeva în centru, când am zărit pe trotuar un cuplu de vârstnici, care se îndreptau către o farmacie. Mergeau sprijinindu-se în baston, târșâindu-și picioarele, cu pași mici, alăturați, cu privirea fixă și încremenită. Nu priveau nici în stânga, nici în dreapta, ci drept în față. Părea că sunt în afara spațiului și-a timpului.

Ajunși în dreptul farmaciei, au dat să urce treptele dar lucrul acesta s-a dovedit mult prea greu pentru ea, care s-a împiedicat și a căzut pe scări. El n-a apucat să schițeze nici un gest, fiindcă scena s-a petrecut fulgerător.

Priveam imaginea pe care o ofereau: femeia – căzută la pământ, nemișcată, bărbatul – neajutorat și speriat că nu putea să facă nimic, doi bătrâni neputincioși și singuri, pe care nimeni nu se oprea să-i ajute. Cine să observe drama care se petrecea chiar acolo, în stradă? Oamenii forfoteau în jur, prinși cu graba treburilor zilnice, și ocupați cu nepăsarea ca mod de viață.

Pe scările farmaciei zăcea nemișcată bătrâna, căzută pe jos fără să fi apucat să-și cumpere medicamentele necesare bolilor. Vis-a-vis era un supermarket imens, numit – de ce nu mă mir? – Mercantis…! Ce ironie a situației, mi-am zis în sinea mea! De-o parte, bătrânii aceștia care nu mai interesează pe nimeni, care-și plătesc impozitele conștiincios, care-și poartă cu demnitate vârsta înaintată și bolile dureroase. De cealaltă parte, supermarketurile aducătoare de bani, profit și putere, ilustrând mai mult decât sugestiv, mercantilismul.

Și imaginea bătrânei neputincioase căzută pe trepte, mi-a sugerat imaginea României mele de-acum. Și mi-am adus aminte de necuvântătoarele despre care v-am povestit, care au grijă unele de altele, și nu se părăsesc în momentele de cumpănă.

Și mă întreb, și vă întreb: dar de țara mea aflată și ea în vremi de răstriște, cine are grijă…?!?

Sursa foto:confesiunidintaxi.ro

 

Tagged: